Regula de trei simplă a deciziilor financiare. Vlad Nicolaescu, expert ASF: „Succesul financiar presupune un foarte bun control al emoțiilor”

Relația cu banii este cea mai lungă din viața noastră și face diferența între eșecul și succesul financiar, spune Vlad Nicolaescu, coordonator al programelor de educație financiară din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la podcastul Puterea Financiară. Mai mult decât atât, cele mai multe decizii financiare sunt mai degrabă emoționale, deși ne convingem că ele au un substrat rațional. Ce ne împiedică să gestionăm corect banii? De ce cheltuim impulsiv? Și care sunt stimulii pe care pedalează marketingul modern ca să ne facă să cedăm tentațiilor?

Studiile din psihologia comportamentală arată că, în realitate, oamenii își bazează deciziile legate de bani pe emoții, impulsuri și modele mentale învățate în copilărie.

„Emoțiile au un impact direct asupra comportamentului financiar. De la bucurie la anxietate, toate influențează modul în care economisim, cheltuim sau investim”, arată un studiu publicat în Journal of Behavioral and Experimental Economics (2018).

Semnal de „risk-off” la BVB la debutul primei sesiuni de tranzacționare din februarie. Investitorii reduc expunerea, fără panică

10:56

ANALIZĂ

De la via din Dealul Mare la piața globală: arhitectura unui brand de vin. Mirela Caracote, Vintruvian Estates: „Trebuie să înțelegi piețele pe care vrei să le abordezi”

09:59

DECLARAȚII EXCLUSIVE

Vlad Nicolaescu a detaliat, pentru Puterea Financiară, care sunt cele mai răspândite mituri legate de relația cu banii pe care le-a aflat din experiența sa de peste 10 ani de coordonator al programelor de educație financiară derulate de ASF.

„Educația financiară nu înseamnă doar cifre, ci autocunoaștere”, explică expertul ASF. „Deciziile legate de bani sunt, de cele mai multe ori, emoționale. Cheltuim ca să ne simțim bine, nu ca să ne fie bine.”

Relația cu banii, de la o sursă de stres, la echilibru cotidian

Potrivit unui studiu publicat de American Psychological Association (APA), aproximativ 72% dintre adulții americani au declarat că banii sunt o sursă semnificativă de stres în viața lor („Stress in America”, 2022). Această realitate nu e specifică doar SUA: și în România, peste 50% dintre cetățeni evită să-și verifice conturile bancare sau să-și planifice cheltuielile – semn al unei relații disfuncționale cu banii.

„Relația cu banii – ne place, nu ne place – este cea mai lungă din viața noastră și ar trebui să facem în așa fel încât să fie o relație bună. Ne dorim să avem o relație bună cu familia, să avem o relație cu bună cu partenerul de viață, cu colegii de serviciu și așa mai departe. De ce să nu avem o relație bună și constructivă și cu banii noștri?”, spune Vlad Nicolaescu.

Cei mai mulți oameni cred că banii se gestionează rațional. În realitate, deciziile financiare sunt, în primul rând, emoționale. De la cumpărături compulsive până la evitarea planificării pe termen lung, multe dintre greșelile noastre financiare vin din lipsa controlului emoțional, nu din lipsa de informație.

„Educația financiară nu e doar despre concepte teoretice. E și despre autocunoaștere, despre a înțelege de ce acționezi într-un anumit fel când vine vorba de bani”, spune Nicolaescu.

Cheltuim compulsiv pentru a afișa un „statut” social

Lumea modernă ne expune zilnic la zeci de stimuli publicitari. Strategiile de marketing sunt tot mai sofisticate, iar diferența dintre nevoi și dorințe devine tot mai greu de perceput. În acest context, discernământul financiar devine un act de voință, nu doar de informare. Obsesia pentru bani și lux redefinește succesul și aspirațiile într-o societate în care consumul ostentativ e asociat realizării personale. Imaginea și statutul social se afișează exclusiv prin lucruri care costă. Mai mult decât ne permitem.

„Educația financiară nu înseamnă să fii zgârcit sau să alegi mereu cel mai ieftin. Înseamnă echilibru și capacitatea de a decide conștient”, explică expertul ASF.

„Nu este suficient doar să cunoști, în teorie, care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac românii în gestionarea finanțelor personale. Sunt foarte multe greșeli și lumea modernă în care trăim vine și ea la pachet cu anumite lucruri. Și aici aici m-aș referi la expunerea la un consum excesiv. Aici vorbim de de strategii comerciale, strategii de marketing care mai de care mai sofisticate și care să te facă să fii tentat cât mai tare de un anumit tip de produs sau de serviciu. Nu critic. Strategiile comerciale și de marketing, sigur, implică știință, dar și consumatorul trebuie să fie din ce în ce mai ancorat în propria lui abordare și în propriul lui context”, a detaliat Vlad Nicolaescu.

Jurnalul deciziilor financiare – instrument de introspecție, nu doar contabilitate

Într-un mediu care încurajează consumul rapid și gratificarea imediată, fie că vorbim de „reduceri limitate”, influenceri sau oferte înșelător de atractive, suntem vulnerabili la tentațiile care ne țintesc „profesionist” slăbiciunile psihologice. Studiile în neuromarketing arată că deciziile de cumpărare sunt luate în primele 3–5 secunde, impulsionate de emoție, nu de rațiune (Harvard Business Review, 2015).

În acest context, succesul financiar ține de un foarte bun control al emoțiilor și impulsurilor de a cheltui inutil.

„O rețetă perfectă nu există. Dar dacă ajungi să folosești câteva instrumente extrem de simple și pe care, din păcate, oamenii nu le folosesc – noi la ASF  le prezentăm în aproape toate seminarele noastre de educație financiară. Dintre toate, cel mai simplu este să ai un jurnal de cheltuieli”, spune expertul ASF.

Dar nu un jurnal pur contabil. Ci unul bazat pe introspecție, cu întrebări autoreflexive:

• Pe ce am cheltuit?
• Puteam să amân?
• A fost o nevoie sau o dorință?

Aceste întrebări, repetate zilnic, pot scoate la lumină tipare adânc înrădăcinate: cumpărături făcute din plictiseală, recompense scumpe oferite după zile stresante sau lipsa totală a planificării în fața unor cheltuieli recurente, explică Nicolaescu.

Studiile în psihologia comportamentală arată că scrierea conștientă ajută la formarea de noi obiceiuri și la reducerea deciziilor impulsive (Journal of Behavioral and Experimental Economics, Vol. 89, 2020). Obiceiul simplu de a nota poate deveni un prim pas către un control financiar mai bun.

Educația financiară joacă un rol fundamental în dezvoltarea unei societăți echilibrate și prospere, influențând comportamentele economice ale oamenilor. O populație bine informată din punct de vedere financiar este mai puțin vulnerabilă la îndatorare excesivă, ia decizii responsabile privind economisirea și investițiile și contribuie astfel la stabilitatea generală a sistemului economic.