România accelerează în cursa autostrăzilor: ar putea să depășească Olanda și Grecia până în 2030

România se află în fața unei transformări majore a infrastructurii rutiere, după decenii în care a fost considerată codașa Europei la capitolul autostrăzi. Dar, în câțiva ani, rețeaua de autostrăzi ar putea ajunge la un nivel comparabil cu cel al unor state occidentale consacrate, iar din punct de vedere al lungimii totale chiar să depășească țări precum Olanda sau Grecia.

Am depășit Cehia, Danemarca și Croația

În prezent, România are în exploatare 1.422 de kilometri de autostradă. Acest prag a permis deja depășirea unor state europene precum Cehia, Danemarca sau Croația, marcând o ieșire clară din zona de subsol a clasamentelor continentale. Ritmul actual este susținut de cei 832,2 kilometri aflați în construcție, care, conform termenelor contractuale, ar urma să fie finalizați în următorii trei-patru ani.

Dacă aceste lucrări vor fi duse la capăt conform planificării, România va ajunge la aproximativ 2.255 de kilometri de autostradă deschisă traficului, un nivel care schimbă fundamental poziționarea țării în ierarhia europeană a infrastructurii rutiere, arată o analiză Profit.ro.

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria

17:45

Scenariul extins: peste 2.800 km de autostradă în cinci ani

Potrivit declarațiilor directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, potențialul de creștere este și mai mare. Într-un scenariu extins, România ar putea finaliza, cumulat, 1.752,82 kilometri de autostradă în următorii cinci ani. Această cifră include atât tronsoanele deja aflate în execuție, cât și aproape 1.000 de kilometri care ar urma să intre efectiv în șantier până în 2030.

Un asemenea ritm ar duce rețeaua națională la aproximativ 2.825 de kilometri de autostradă. Din perspectiva lungimii totale, acest nivel ar plasa România peste Olanda sau Grecia, state cu infrastructuri mature, dar limitate de suprafața teritorială sau de lipsa unor extinderi recente.

La nivel european, rețeaua de autostrăzi însumează aproximativ 77.000 de kilometri, cu cele mai extinse sisteme în Spania, Germania și Franța. În același timp, există state cu rețele reduse, precum Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia sau Norvegia, fiecare cu sub 1.000 de kilometri de autostradă. În acest context, România a depășit deja zona periferică, chiar dacă diferențele față de liderii continentali rămân considerabile.

Densitatea autostrăzilor, punctul slab al României

Deși avansul în lungime este semnificativ, densitatea autostrăzilor raportată la suprafață rămâne una dintre vulnerabilitățile majore ale României. Cu aproximativ 6 kilometri de autostradă la 1.000 km², țara se află încă printre ultimele din Uniunea Europeană la acest indicator.

Estimările arată însă că, până în 2029, densitatea ar putea crește spre 10 km/1.000 km², un salt important, dar insuficient pentru a ajunge la nivelul statelor vest-europene. Olanda conduce detașat acest clasament, cu peste 60 km de autostradă la 1.000 km², urmată de Luxemburg, Belgia și Germania. Elveția, de exemplu, atinge aproximativ 33 km/1.000 km².

În contrast puternic cu media națională, regiunea București–Ilfov se detașează net. Odată cu finalizarea integrală a inelului de centură A0, zona Capitalei se apropie de 80 km de autostradă la 1.000 km², un nivel comparabil cu cel al marilor capitale europene precum Berlin, Madrid, Viena sau Budapesta, dacă raportarea se face strict la regiunile metropolitane.

Calendarul lucrărilor: sute de kilometri în următorii ani

Evoluția rapidă este susținută de un calendar dens al inaugurărilor. După aproximativ 146 de kilometri dați în folosință în 2025, anul următor ar urma să aducă încă 167 de kilometri finalizați pe autostrăzile A0, A1, A3 și A8. În 2027 sunt programate noi loturi pe A1 și A13, cu o lungime cumulată de circa 138 de kilometri.

În doar doi ani, acest ritm ar putea însemna peste 200 de kilometri noi, cu impact direct asupra mobilității și conectivității regionale. Sunt așteptate inaugurări pe axe majore, inclusiv pe A1, cu tronsoane precum Tigveni–Curtea de Argeș și Margina–Holdea, pe A3, în zona Nădășelu–Poarta Sălajului, pe A0, în sectorul nordic, dar și pe A8, Autostrada Unirii, între Târgu Mureș și Ungheni.

Pentru 2027, planurile prevăd finalizarea integrală a Autostrăzii Sibiu–Pitești, odată cu deschiderea ultimelor tronsoane dintre Boița și Tigveni, dar și închiderea celor patru loturi dintre Sibiu și Făgăraș, pe viitoarea autostradă Sibiu–Brașov.