România se numără printre țările din UE cu cele mai mari tarife la energia electrică, o poziție generată de factori economici, geopolitici și decizionali interni.
De la liberalizarea pieței în 2021 până la efectele crizei energetice provocate de conflictul din Ucraina, combinația acestor elemente continuă să pună presiune pe facturile consumatorilor.
Foto: Unsplash
România se menține în 2025 pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană în clasamentul statelor cu cele mai ridicate tarife la energia electrică, ocupând poziția a patra, potrivit celor mai recente date.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat această situație ca fiind rezultatul unui cumul de factori, cum ar fi efectele persistente ale crizei energetice declanșate de războiul din Ucraina, pe care l-a numit „șantajul energetic al Rusiei”, dar și impactul liberalizării bruște a pieței de electricitate, aplicate în 2021, relatează Mediafax, care citează Digi24.
Potrivit oficialului, liberalizarea pieței a dus la o triplare a costurilor din facturile consumatorilor, în timp ce investițiile în noi capacități de producție au fost mult întârziate. Deși în ultimul an s-au deblocat mai multe proiecte energetice, acestea necesită între trei și cinci ani pentru a deveni complet funcționale, ceea ce înseamnă că beneficiile pentru consumatori se vor resimți abia în următorii ani.
Pentru a accelera procesul de echilibrare a pieței, ministrul Ivan a anunțat că, în următoarele 18 luni, România ar putea crește capacitatea de producție cu aproximativ 1.500 MW, prin punerea în funcțiune a unor investiții aflate deja în faze avansate. Aceste noi surse ar urma să acopere aproximativ 25% din consumul actual, ceea ce ar reduce presiunea asupra importurilor, mai ales în perioadele de vârf de consum.
Dacă acest plan va fi implementat cu succes, România ar putea deveni mai competitivă pe piața energetică regională și ar face un pas important către o independență energetică reală. În același timp, ar putea crea premisele pentru scăderea tarifelor, un obiectiv major într-un context european marcat de tranziția verde și volatilitatea prețurilor.
Ministrul Bogdan Ivan a mai precizat că „în prezent, este necesar să avem mecanisme de piaţă clare care să prevină apariţia unor situaţii speculative”.