Prima pagină » România va primi 60,2 miliarde de euro în noul buget multianual UE

România va primi 60,2 miliarde de euro în noul buget multianual UE

România va primi 60,2 miliarde de euro în noul buget multianual UE
Foto: Shutterstock

România va beneficia de o alocare record de peste 60 de miliarde de euro în noul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034.

Această sumă substanțială marchează un sprijin financiar fără precedent, menit să accelereze dezvoltarea economică și socială a țării în următorii ani.

Noul buget UE alocă României peste 60 miliarde euro pentru agricultură și coeziune

România va primi 60,2 miliarde de euro în noul buget multianual UE

Comisia Europeană a anunțat propunerile preliminare privind alocările financiare din viitorul buget multianual al Uniunii Europene, valabil pentru perioada 2028-2034.

Conform datelor publicate pe site-ul oficial al Executivului UE, România ar urma să beneficieze de un total de 60,2 miliarde de euro, cu peste 14 miliarde de euro comparativ cu fondurile alocate din bugetul actual. Această etapă marchează un pas esențial în susținerea dezvoltării economice și sociale a țării noastre în următorii ani.

În exercițiul financiar actual (2021-2027), România a primit aproximativ 46,8 miliarde de euro. Acești bani au fost distribuiți între fondurile pentru coeziune, în valoare de circa 31 de miliarde de euro, și fondurile destinate Politicii Agricole Comune (CAP), care însumează aproape 15,83 miliarde de euro.

Această propunere a Comisiei Europene urmează să fie supusă negocierilor cu statele membre și cu Parlamentul European, proces care va defini forma finală a viitorului buget multianual al UE.

România va beneficia de fonduri europene complementare

Fondurile europene alocate coeziunii sunt esențiale pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare regională, care vizează reducerea disparităților socio-economice dintre regiunile României și media europeană. Aceste investiții se vor concentra pe infrastructura de transport, pe modernizarea digitală, precum și pe domeniile social, educațional și sanitar, precum și pe dezvoltarea locală și regională.

În paralel, fondurile destinate agriculturii vor continua să susțină subvențiile pentru fermieri, dar și investițiile strategice în zonele rurale, pentru a se stimula modernizarea și sustenabilitatea sectorului agricol românesc.

În afară de cele 60,2 miliarde de euro din aceste alocări principale, România va avea acces și la fonduri europene complementare. Acestea vor finanța proiecte în domenii prioritare precum securitatea, cercetarea științifică și tehnologică, inovația și competitivitatea economică, consolidând astfel poziția țării în economia europeană și internațională.

Alte articole importante
UE riscă un blocaj major în tranziția energetică: Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra deficitului de materii prime critice până în 2030
UE riscă un blocaj major în tranziția energetică: Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra deficitului de materii prime critice până în 2030
Uniunea Europeană se confruntă cu riscul real de a nu-și putea asigura, până la finalul acestui deceniu, materiile prime critice necesare pentru tranziția energetică și atingerea obiectivelor climatice asumate, potrivit unui raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană (ECA). Documentul arată că măsurile adoptate până în prezent pentru diversificarea importurilor, dezvoltarea producției interne și […]
Studiu BNR: Fără PNRR, economia României ar fi crescut semnificativ mai lent între 2022 și 2024
Studiu BNR: Fără PNRR, economia României ar fi crescut semnificativ mai lent între 2022 și 2024
Creșterea economică a României din perioada 2022–2024 ar fi fost cu până la 1,2 puncte procentuale mai mică în absența Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit unui studiu publicat de Banca Națională a României. Concluzia apare în Caiete de studii nr. 66, intitulat „Fondurile europene și investițiile publice în România: implicații ale încheierii […]
Ruta Mierii din Banat prinde contur: ecoturism, apiterapie și tradiții locale într-un proiect regional
Ruta Mierii din Banat prinde contur: ecoturism, apiterapie și tradiții locale într-un proiect regional
Banatul face un pas important spre diversificarea ofertei turistice prin lansarea Rutei Mierii, un proiect care îmbină ecoturismul, turismul rural și turismul de sănătate, valorificând tradițiile apicole și resursele naturale ale regiunii. Inițiativa vizează crearea unui traseu tematic dedicat mierii bănățene, cu accent pe experiențe autentice, educație ecologică și servicii alternative de relaxare și wellness, […]
Europa, în fața unei dileme strategice: își poate permite să concureze dolarul american?
Europa, în fața unei dileme strategice: își poate permite să concureze dolarul american?
Aprecierea rapidă a monedei euro readuce în prim-plan o întrebare sensibilă pentru liderii politici și financiari ai Europei: este Uniunea Europeană pregătită să suporte consecințele transformării euro într-o monedă de rezervă globală comparabilă cu dolarul american? Creșterea euro peste pragul de 1,20 dolari, pentru prima dată în ultimii patru ani, a declanșat reacții de îngrijorare […]
Mutare geopolitică majoră la Marea Neagră: Coridorul Vertical accelerează, iar România devine nod strategic între energie și transport
Mutare geopolitică majoră la Marea Neagră: Coridorul Vertical accelerează, iar România devine nod strategic între energie și transport
Europa de Sud-Est intră într-o fază accelerată de reconfigurare geopolitică, iar România se poziționează tot mai clar în centrul noii arhitecturi regionale. Coridorul Vertical, proiect strategic susținut de Statele Unite și Uniunea Europeană, trece de la stadiul de concept la implementare concretă, cu efecte directe asupra securității energetice, infrastructurii de transport și fluxurilor comerciale dintre Marea […]
Pachetul 3 de reforme al Guvernului Bolojan: confuzie gravă între dreptul fiscal și dreptul penal
Pachetul 3 de reforme al Guvernului Bolojan: confuzie gravă între dreptul fiscal și dreptul penal
Pachetul 3 de reforme administrative, lansat în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării la mijlocul lunii ianuarie 2026 și asociat Guvernului condus de Ilie Bolojan, provoacă reacții extrem de critice din partea specialiștilor în drept. Avocatul orădean Mircea Ursuța a publicat o analiză detaliată în care contestă dur conținutul proiectului, pe care îl descrie drept profund […]