Transformarea României într-un hub energetic regional. Cum se poate face, acum când vine reliberalizarea pieței

Reliberalizarea pieței de gaze de la 1 aprilie 2027, reluarea programului „gas release” și intrarea în producție a gazelor din Marea Neagră ar putea crea condițiile pentru transformarea României într-un hub energetic regional. 

Septimiu Stoica, președintele Adunării Generale a Acționarilor Bursei Române de Mărfuri (BRM), susține că țara are resurse, producători și consumatori, însă dezvoltarea unei piețe relevante presupune ca prețurile să se formeze liber, iar intervențiile administrative să nu înlocuiască mecanismele concurențiale. Mesajul a fost transmis luni, 12 octombrie, la Forumul Gazelor Naturale, unde reprezentantul BRM a criticat menținerea unui sistem în care prețurile sunt stabilite administrativ și a cerut revenirea la o piață funcțională, capabilă să ofere atât cotații pentru livrările curente, cât și repere pentru contractele viitoare.

Piața de gaze are nevoie de prețuri formate prin concurență

În viziunea lui Septimiu Stoica, simpla existență a tranzacțiilor nu este suficientă pentru ca România să poată vorbi despre o piață de gaze matură. O piață funcțională trebuie să permită descoperirea prețului, adică formarea acestuia prin întâlnirea cererii cu oferta, în condiții de transparență și concurență.

Trei companii low-cost intră în top cinci al siguranței aeriene din Europa. Ryanair ocupă locul al doilea, iar Wizz Air se află pe 15

10:05

Bursa de Valori București a revenit pe creștere. BET a urcat cu 0,71%, iar Rompetrol Rafinare a câștigat 13,29%

09:14

Reprezentantul BRM consideră că, în actualul cadru, liberalizarea insuficientă limitează capacitatea pieței de a îndeplini acest rol. În loc să ofere un mecanism de referință pentru participanți, piața riscă să rămână un spațiu în care tranzacțiile există, dar prețurile nu reflectă integral raportul dintre cerere și ofertă.

Stoica a făcut distincția între reglementarea normală a unei piețe și intervenția directă asupra prețurilor. Prima stabilește reguli privind transparența, accesul la informații și concurența echitabilă. Cea de-a doua presupune impunerea administrativă a prețurilor și poate limita funcționarea mecanismelor de piață.

În opinia sa, intervențiile justificate de crize economice sau politice au contribuit la perpetuarea unui model hibrid, în care autoritățile încearcă să controleze prețurile, dar în care participanții nu beneficiază pe deplin de avantajele unei piețe concurențiale.

O asemenea structură poate reduce capacitatea pieței de a transmite semnale economice relevante. Prețurile formate liber îi pot ajuta pe producători să își planifice vânzările, pe furnizori să își gestioneze achizițiile și pe consumatorii industriali să își fundamenteze deciziile de aprovizionare.

1 aprilie 2027, termenul propus pentru reliberalizare

Una dintre principalele solicitări formulate de Septimiu Stoica este ca data de 1 aprilie 2027 să marcheze revenirea la liberalizarea pieței de gaze. Acesta a criticat amânarea repetată a unor decizii privind funcționarea pieței, pe fondul temerilor politice legate de efectele pe care schimbarea regimului de prețuri le-ar putea avea asupra consumatorilor.

În viziunea sa, protecția consumatorilor vulnerabili trebuie asigurată prin măsuri specifice, fără ca mecanismele de sprijin să împiedice funcționarea pieței pentru toți ceilalți participanți.

Propunerea urmărește, astfel, separarea politicilor sociale de mecanismul general de formare a prețurilor. În locul unei intervenții extinse asupra pieței, sprijinul ar trebui să fie direcționat către gospodăriile care nu își pot permite costurile energiei.

Reliberalizarea nu garantează, prin ea însăși, reducerea facturilor. Evoluția prețurilor va depinde în continuare de cerere și ofertă, de costurile de producție și transport, de condițiile regionale și de disponibilitatea gazelor. Miza susținută de Stoica este, în primul rând, crearea unui mecanism de formare a prețurilor care să reflecte condițiile economice și să ofere participanților semnale mai clare.

Pentru România, schimbarea ar putea conta și în perspectiva creșterii producției interne. Un cadru concurențial ar permite participanților să tranzacționeze volume de gaze și să stabilească prețuri de referință, elemente importante pentru dezvoltarea unei piețe cu relevanță regională.

Programul „gas release”, propus din nou la minimum 20%

O a doua măsură cerută de președintele Adunării Generale a Acționarilor BRM este reluarea programului de tip „gas release”, chiar și la un nivel minim de 20%. Stoica a menționat că procentul ar putea fi și mai mare, de 30-40%, în funcție de forma în care ar fi reintrodus programul.

În esență, un asemenea mecanism urmărește introducerea pe piață a unor volume de gaze printr-un cadru de comercializare prestabilit, pentru a crește disponibilitatea cantităților tranzacționate și pentru a susține formarea unor prețuri transparente. În argumentația lui Stoica, reluarea programului ar completa liberalizarea și ar contribui la dezvoltarea tranzacțiilor bursiere.

Propunerea este relevantă în contextul în care România încearcă să își consolideze rolul de producător de gaze și să valorifice mai eficient resursele disponibile. Totuși, efectele concrete ar depinde de regulile programului, de volumele efectiv scoase la vânzare și de modul în care acestea ar fi accesibile participanților la piață.

Pentru BRM, obiectivul nu ar trebui să fie doar creșterea numărului de tranzacții, ci dezvoltarea unei piețe care să genereze prețuri de referință credibile și să permită cumpărătorilor și vânzătorilor să încheie contracte în condiții concurențiale.

Gazele din Marea Neagră pot schimba poziția României

Al treilea element indicat de Stoica este intrarea în producție a gazelor din Marea Neagră. Resursele offshore ar putea consolida poziția României în regiune, însă impactul lor asupra pieței va depinde și de capacitatea țării de a comercializa volumele într-un cadru competitiv.

Un proiect esențial în acest sens este Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, fiecare companie deținând o participație de 50%. Potrivit actualizării publicate de OMV Petrom la 28 septembrie 2026, prima producție este așteptată în prima jumătate a anului 2027, iar proiectul ar urma să ajungă la un nivel anual de producție de aproximativ 8 miliarde de metri cubi la platou, estimat pentru sfârșitul trimestrului al treilea din 2027.

Creșterea producției interne poate susține securitatea energetică și poate crea premisele unor livrări suplimentare către piețele din regiune. Dar existența unor volume importante nu transformă automat o țară într-un hub energetic. Pentru aceasta sunt necesare lichiditate pe piață, tranzacții recurente, reguli previzibile și prețuri care să poată fi utilizate ca repere de către participanții din mai multe țări.

Stoica consideră că România are un avantaj față de piețele care depind în principal de agregarea ordinelor de cumpărare pentru a obține prețuri mai bune: țara dispune atât de producători, care pot vinde gaze, cât și de consumatori reali, care le pot cumpăra.

În opinia sa, combinarea resurselor din Marea Neagră cu liberalizarea pieței și reluarea programului „gas release” ar putea oferi baza necesară pentru dezvoltarea unui hub de gaze cu relevanță regională.

Hub-ul energetic, mai mult decât un obiectiv declarat

Transformarea României într-un hub energetic este discutată de ani de zile, însă Septimiu Stoica avertizează că repetarea acestui obiectiv în conferințe și declarații nu este suficientă. Pentru a deveni realitate, ambiția trebuie susținută prin decizii care să schimbe efectiv modul în care funcționează piața.

Un hub presupune mai mult decât producție internă ridicată. Este nevoie de un mediu în care cumpărătorii și vânzătorii să poată tranzacționa volume relevante, în care prețurile să fie transparente, iar participanții să aibă încredere că regulile nu se schimbă imprevizibil.

În acest context, liberalizarea, mecanismele bursiere și noile resurse din Marea Neagră sunt prezentate de reprezentantul BRM drept componente complementare. Producția suplimentară ar putea mări oferta, iar o piață concurențială ar trebui să ofere mecanismul prin care volumele sunt tranzacționate și prețurile sunt stabilite.

Provocarea României nu este doar să producă mai mult gaz, ci și să construiască o piață capabilă să valorifice comercial această resursă. Reliberalizarea propusă pentru 1 aprilie 2027 și reluarea programului „gas release” sunt, în viziunea lui Septimiu Stoica, două dintre condițiile care ar putea apropia țara de obiectivul unui hub regional. Rezultatul va depinde însă de forma concretă a regulilor, de aplicarea lor și de capacitatea pieței de a funcționa transparent și concurențial.