România frânează brusc: Cel mai mare declin al serviciilor din întreaga Uniune Europeană, conform Eurostat

În luna mai 2025, producţia de servicii din Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 1,7%, iar în zona euro a crescut cu 2,1%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, România se află într-o situație aparte, raportând cel mai accentuat declin al serviciilor în rândul tuturor statelor membre ale UE, conform datelor publicate joi de Eurostat.

Țara noastră a consemnat o scădere de 11,4% a producției de servicii față de mai 2024, un rezultat negativ care o plasează pe ultimul loc în clasament. Alte două state membre care au raportat contracții semnificative sunt Danemarca, cu un recul de 10%, și Malta, cu o scădere de 3%.

În schimb, cele mai solide performanțe la acest indicator au fost înregistrate de Grecia, care a raportat o creștere spectaculoasă de 12,9%, Lituania cu un avans de 8,9% și Estonia cu 7,6%, conform aceleiași surse citate de Agerpres.

„Țară producătoare de elicoptere din 2030″: ce cumpără de fapt România cu 1,11 miliarde de euro — și de ce hala goală de la Ghimbav e cea mai bună lecție a programului

11:55

Industria României intră în a doua treaptă a recesiunii: declinul s-a dublat ca ritm, iar comenzile arată că urmează mai rău

15:57

Analiză pe sectoare: unde crește UE și unde se frânează

La nivel european, evoluțiile diferă de la un sector la altul. Segmentul „transport şi depozitare” a înregistrat o scădere anuală de 1,4%, în timp ce alte ramuri au bifat creșteri. Domeniul „informare şi comunicare” s-a remarcat printr-un salt de 5%, în timp ce activitățile imobiliare au crescut cu 2,2%.

Alte creșteri s-au consemnat în domeniul activităților profesionale, științifice și tehnice (1,4%), serviciile administrative și de asistență (0,6%) și segmentul de cazare și alimentație publică (2,1%).

Această distribuție neuniformă a performanțelor reflectă dinamici economice distincte la nivelul fiecărei țări, dar și al fiecărei ramuri de activitate din sectorul serviciilor.

Pe termen lunar, România revine ușor pe creștere

Comparativ cu luna aprilie, în luna mai 2025, producția de servicii din Uniunea Europeană a crescut cu 0,3%, iar în zona euro s-a înregistrat o creștere de 0,2%. Această evoluție pozitivă vine după o lună aprilie în care s-au înregistrat scăderi de 0,3% atât în UE, cât și în zona euro.

România a avut o evoluție lunară pozitivă în mai, cu o creștere de 1,1%, recuperând parțial după o scădere de 0,2% înregistrată în aprilie. Deși această revenire este timidă, ea reprezintă o schimbare de direcție față de reculul profund de la nivel anual.

Cele mai bune evoluții lunare au fost înregistrate în Danemarca (2,8%), Luxemburg (2%) și Polonia (1,8%). La polul opus, cele mai pronunțate scăderi lunare au fost consemnate în Slovacia (minus 1,8%), Croația (minus 1,3%) și Slovenia (minus 1%).

Ce domenii trag UE în sus și care trag în jos

Pe planul variației lunare, datele Eurostat mai arată o serie de contraste între diferitele ramuri de activitate din sectorul serviciilor. Segmentul „informare şi comunicare” a crescut cu 1,2%, iar activitățile imobiliare au înregistrat un avans de 1,4%. Activitățile profesionale, științifice și tehnice au crescut ușor, cu 0,1%, iar serviciile administrative și de asistență au urcat cu 0,4%.

Pe de altă parte, sectorul serviciilor de cazare și alimentație publică a suferit o contracție de 0,2%, iar segmentul „transport și depozitare” a scăzut cu 1,3%, confirmând tendințele de volatilitate și presiune care afectează mobilitatea și logistica în regiune.

România, între recul anual și avans lunar

Contrastul între scăderea anuală de 11,4% și creșterea lunară de 1,1% reflectă o situație complexă pentru economia serviciilor din România. Deși luna mai a adus o ușoară redresare față de aprilie, imaginea generală rămâne marcată de un regres puternic în comparație cu anul anterior. Această dinamică plasează România într-o poziție aparte față de celelalte state membre și conturează o traiectorie dificilă în recuperarea ritmului de creștere al acestui sector.