România, „gâtul de sticlă” al Balcanilor. Avertisment dur de la Sofia: blocaj strategic pentru UE, miliarde de euro depind de infrastructura românească

România riscă să devină principalul punct de blocaj al Europei de Sud-Est, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să-și consolideze conectivitatea, securitatea logistică și autonomia strategică. La Forumul Economic de la Sofia, oficiali guvernamentali bulgari, reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și experți europeni au indicat explicit infrastructura românească drept „gâtul de sticlă” care frânează dezvoltarea coridoarelor Nord–Sud și accesul la investiții de ordinul miliardelor de euro.

Conectivitatea axei Sofia–Atena–București

În centrul criticilor se află lipsa podurilor peste Dunăre și slaba conectivitate verticală a României, considerate vulnerabilități majore atât pentru fluxurile comerciale, cât și pentru capacitatea de reacție a UE în situații de criză. Potrivit participanților la forum, fără accelerarea proiectelor de infrastructură pe teritoriul românesc, întreaga strategie regională riscă să rămână blocată la nivel de memorandumuri și declarații politice.

Tema principală a dezbaterii a fost conectivitatea axei Sofia–Atena–București și identificarea soluțiilor de recuperare a decalajelor, inclusiv prin atragerea capitalului privat pentru construcția de poduri noi peste Dunăre și pentru traversarea Munților Balcani. Inițiativa vine în continuarea memorandumului semnat în decembrie de Bulgaria, Grecia și România pentru dezvoltarea unor coridoare de transport strategice.

Cutremur la Amazon: 16.000 de angajați concediați la nivel global

19:23

Profitul Tesla în 2025 a fost cel mai scăzut din ultimii ani

17:21

Dunărea, frontiera care blochează miliarde. Doar două poduri pe sute de kilometri

Unul dintre cele mai sensibile puncte discutate la Sofia a fost situația traversărilor Dunării. Accelerarea proiectelor de infrastructură – poduri, tuneluri feroviare și extinderea capacităților portuare – nu mai este privită doar ca o chestiune de creștere economică, ci ca una de securitate strategică și autonomie europeană.

În cadrul panelului dedicat transporturilor, oficialii au subliniat că, pe sectorul bulgăresc al Dunării, care se întinde pe aproximativ 425 de kilometri, există doar două poduri funcționale. Comparativ, în alte zone ale Europei, media este de un pod la fiecare 17 kilometri, diferență considerată inacceptabilă pentru o regiune care aspiră la integrare economică profundă.

Ministrul demisionar al Transporturilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov, a descris această situație drept „de neconceput” și a exprimat rezerve serioase față de ideea construirii unui al treilea pod în aceeași zonă, lângă Ruse. „Chiar dacă ai cinci poduri în același loc, tot o să ai un blocaj”, a avertizat el, pledând pentru diversificarea punctelor de traversare, inclusiv la Silistra și Nicopole, propuneri deja susținute în fața Comisiei Europene.

Strategia regională prevede o cooperare trilaterală Bulgaria–Grecia–România, susținută de instituții europene și de investitori internaționali, cu reuniuni operaționale programate la Sofia, menite să transforme planurile în proiecte concrete.

Coridoare și concesiuni, noua arhitectură a mobilității regionale

În centrul planului se află trei axe majore de transport, menite să corecteze neglijarea de peste un deceniu a conexiunilor Nord–Sud. Prima și cea mai importantă este coridorul Orient – Mediterana de Est, care leagă Atena și Salonic, prin Sofia și Vidin, de România și statele baltice. Este singura arteră regională care traversează exclusiv state membre ale Uniunii Europene, ceea ce îi conferă un rol strategic suplimentar.

A doua axă vizează o legătură directă între Alexandroupolis și Svilengrad, cu traversarea Munților Balcani, eliminând ocolul actual prin zona litoralului Mării Negre. A treia direcție urmărește conectarea porturilor Alexandroupolis, Burgas și Varna cu portul Constanța, ca alternativă la traficul congestionat prin Bosfor.

Din cauza limitărilor bugetare ale actualului cadru financiar european, Bulgaria mizează pe un amplu program de concesiuni. Acesta include peste 12 locații strategice și proiecte majore precum Autostrada Mării Negre, Tunelul Petrohan și modernizarea unor linii feroviare esențiale. Obiectivul este conectarea Mării Adriatice de Marea Neagră printr-un coridor care implică Albania și Macedonia de Nord, folosind capital privat pentru a accelera implementarea.

România, veriga slabă a coridoarelor Nord–Sud din UE

Trecerea frontierei cu România rămâne, potrivit oficialilor bulgari, punctul critic al întregii strategii. Lipsa podurilor și întârzierile administrative sunt percepute ca principalele vulnerabilități care pot bloca fluxurile comerciale și logistice.

Karadjov a atras atenția că concentrarea infrastructurii într-un singur punct de traversare generează riscuri sistemice, atât din perspectivă economică, cât și din perspectivă de securitate. În lipsa unor alternative funcționale, orice incident, blocaj sau criză poate paraliza rapid transportul regional.

Această percepție poziționează România drept „veriga slabă” a coridoarelor Nord–Sud, într-un moment în care statele vecine accelerează investițiile și reformele administrative pentru a atrage finanțare și parteneriate internaționale.

Sofia și Atena accelerează, Bucureștiul întârzie. Cursa pentru capital privat

Fostul ministru de finanțe al Bulgariei, Asen Vasilev, a subliniat că viteza de implementare este esențială pentru captarea beneficiilor economice. „Acest proiect redesenează literalmente harta comercială, care nu a fost schimbată de secole”, a declarat el, argumentând că noile rute vor permite accesul la piețele europene fără a depinde de Bosfor.

Vasilev a pledat pentru utilizarea concesiunilor internaționale ca instrument pragmatic de evitare a blocajelor birocratice, care pot întârzia proiectele timp de decenii. Mesajul său a fost susținut de reprezentanții instituțiilor financiare internaționale.

Jason Pelmar, reprezentant al Băncii Mondiale, a subliniat că presiunile bugetare obligă statele să atragă capital privat. „Există mult loc pentru sectorul privat, să vină cu experiența și finanțarea sa”, a spus el, indicând potențialul de transformare al sectorului feroviar din Bulgaria.

Manuela Naessl, directoarea BERD pentru Bulgaria, a estimat că finalizarea rețelei de transport ar putea crește PIB-ul Europei de Sud-Est cu aproximativ 4,2%. Ea a îndemnat la trecerea rapidă de la planuri la implementare și a subliniat disponibilitatea BERD de a sprijini proiectele atât financiar, cât și prin consultanță.

Constanța, miza strategică a Balcanilor între oportunitate și risc

Portul Constanța este perceput drept una dintre piesele cheie ale noii arhitecturi logistice regionale. Conectarea sa eficientă cu porturile din Grecia și Bulgaria ar putea transforma litoralul românesc într-un hub major de distribuție pentru Europa Centrală și de Est.

Reprezentanții mediului de afaceri consideră că regiunea se află într-un moment favorabil pentru atragerea investițiilor, însă avertizează că fără infrastructură concretă avantajul poate fi pierdut. „Avem nevoie de mai multă infrastructură, atât feroviară, cât și rutieră”, a declarat Savvas Karafilidis, anticipând o creștere accelerată a schimburilor comerciale între porturile din Alexandroupolis și Constanța.

În același timp, experții atrag atenția asupra necesității integrării criteriilor de sustenabilitate și adaptare climatică în toate proiectele. Profesorul Konstantinos Aravossis a subliniat că „certificarea climatică” nu este doar o obligație de reglementare, ci o garanție a viabilității economice pe termen lung, mai ales în contextul riscurilor crescute de inundații și fenomene extreme.

România riscă să piardă oportunități majore de finanțare, să rămână în afara marilor fluxuri logistice europene și să devină principalul blocaj strategic al Balcanilor.