România, în top la infrastructură, slabă la competențe digitale

România se află printre țările cu cele mai mari contraste digitale din Europa de Sud-Est. În timp ce infrastructura de internet de mare viteză este printre cele mai performante și ieftine de pe continent, competențele digitale de bază ale populației sunt mult sub media europeană. Raportul „Digitalisation 4.0 in Southeast Europe – The digital pulse of the region today”, realizat de SeeNext, arată că România are un profil digital profund polarizat, cu zone de excelență și altele în care se situează la coada Europei.

România cu infrastructură de top, dar cu competențe de bază minime

România dispune de una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din regiune. 96% dintre gospodării au acces la rețele fixe de foarte mare capacitate, iar serviciile de bandă largă sunt printre cele mai accesibile ca preț din Europa. De asemenea, adoptarea tehnologiilor digitale în rândul întreprinderilor se aliniază, în linii mari, cu media Uniunii Europene.

În schimb, raportul scoate în evidență o realitate. Doar 27,7% dintre români aveau competențe digitale de bază în 2023. Acest lucru este cu mult sub media UE de 55,6%. De asemenea, decalajul plasează România printre ultimele țări din Europa la acest capitol.

Industria României încheie 2025 pe plus, dar cu frâna trasa spre final de an

19:05

Cele mai bogate cluburi de fotbal din lume: încasări record în 2025

18:09

ANALIZĂ

Deși absolvenții în domeniul TIC reprezintă 7,3% din totalul absolvenților, peste media europeană de 4,7%, numărul specialiștilor în domeniu activi în piața muncii este foarte mic. Doar 2,8% din forța de muncă, comparativ cu 5% la nivelul UE.

Economia digitală: potențial uriaș, dar cu frâne vizibile

Economia digitală contribuie cu 7,6% la valoarea adăugată brută a României, peste media UE de 5,3%. Această performanță este susținută în principal de accesibilitatea internetului, acoperirea rețelelor fixe și digitalizarea întreprinderilor.

Totuși, acoperirea 5G rămâne modestă, la doar 46,8% din populație, comparativ cu 94,3% în UE. Deși decalajul dintre mediul rural și cel urban s-a redus, utilizarea internetului și alfabetizarea digitală rămân concentrate în orașe, ceea ce creează diviziuni sociale puternice.

Un alt punct nevralgic este adoptarea tehnologiilor avansate. Inteligența artificială, big data și cloud computing sunt utilizate mult sub media europeană, ceea ce limitează productivitatea și inovația.

Servicii publice digitale și securitate cibernetică, în România

În sectorul public, România rămâne mult în urma altor state europene. În 2024, serviciile publice digitale pentru cetățeni au atins doar 64% din media UE, iar pentru întreprinderi 76%. Interacțiunea cetățenilor cu autoritățile prin canale digitale este printre cele mai scăzute din Europa.

Pe partea de securitate cibernetică, România stă mai bine. 91,7% dintre întreprinderi au adoptat măsuri de securitate IT, apropiindu-se de media europeană. De asemenea, ONU plasează România la 97% din valoarea de referință a UE în Indicele global de securitate cibernetică.

Totuși, preocupările legate de securitate frânează adoptarea noilor tehnologii. Într-un sondaj Eurobarometru, 71% dintre români au declarat că o protecție mai puternică i-ar face să folosească mai mult instrumentele digitale. Mai mult, 32% dintre respondenți consideră că digitalizarea serviciilor publice și private le-a complicat viața – cel mai mare procent din Uniunea Europeană.

Educație și capital uman: absolvenți mulți, specialiști puțini

Un avantaj important al României este ponderea ridicată a absolvenților în domeniul TIC. Cu toate acestea, integrarea lor în piața muncii este redusă. Raportul arată că diferența dintre numărul absolvenților și cel al specialiștilor activi în economie evidențiază o problemă structurală: mulți dintre tineri pleacă în străinătate sau ajung să lucreze în domenii necorelate cu studiile lor.

Această situație accentuează polarizarea economiei: pe de o parte, o elită de specialiști foarte bine pregătiți, capabili să contribuie la dezvoltarea companiilor de tehnologie, pe de altă parte, o populație largă cu nivel scăzut de alfabetizare digitală.

Finanțare și strategii europene

Pentru a reduce aceste decalaje, România beneficiază de fonduri europene consistente. Foarte important este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din care 5,8 miliarde de euro sunt alocate pentru transformarea digitală, reprezentând 22% din total. Alte 2,7 miliarde de euro provin din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027.

În 2024, guvernul a adoptat o foaie de parcurs pentru Deceniul Digital, cu 98 de măsuri concrete și un buget de 3,6 miliarde de euro. Prioritățile includ digitalizarea serviciilor publice și creșterea competențelor digitale, dar acordă mai puțină atenție tehnologiilor emergente precum semiconductorii, tehnologia cuantică sau rețelele edge.

Energie: digitalizare pentru rețele inteligente

Raportul SeeNext subliniază și legătura dintre digitalizare și tranziția verde. România are unul dintre cele mai ineficiente sectoare energetice din UE, consumând 144,6 kgoe pentru fiecare 1.000 de euro PIB, față de media de 95,9 în blocul comunitar.

Strategia energetică 2025-2035 include instalarea contoarelor inteligente, proiecte cu „digital twins” și utilizarea dronelor pentru rețeaua Transelectrica. Până în 2032, toți consumatorii ar urma să aibă contoare inteligente.

Banking și finanțe: între sub-bancarizare și digitalizare rapidă

România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE. Doar 71% dintre români dețineau un cont bancar în 2024, iar mai puțin de o treime folosesc internet banking. Peste 40% dintre angajatori plătesc salariile în numerar.

Cu toate acestea, sectorul bancar este printre cele mai dinamice în digitalizare. Nouă din zece bănci au crescut bugetele pentru IT în 2025, iar fintech-urile se dezvoltă accelerat. România are în prezent 84 de companii fintech, cu accent pe plăți digitale și securitate cibernetică.

Industrie și agricultură: pași mici spre digitalizare avansată

În industrie, digitalizarea este parțială. Doar 1,3% dintre companii folosesc AI, 9,4% utilizează IoT și 3,4% big data, niveluri mult sub media UE. Totuși, România are o densitate a roboților industriali peste media europeană.

În agricultură, digitalizarea este minimă. Fragmentarea terenurilor și vârsta ridicată a fermierilor limitează adoptarea tehnologiilor moderne. Agricultura de precizie, bazată pe senzori, drone și big data, este abia la început, deși există finanțări prin PAC și PNRR.