România, printre marii beneficiari ai noului buget propus de UE pentru 2028-2034

România se numără printre marii câștigători ai propunerii de buget prezentat de Uniunea Europeană pentru perioada 2028-2034.

Această poziționare avantajoasă reflectă atenția specială acordată statelor est-europene, în special celor aflate în proximitatea Ucrainei și a zonelor cu provocări geopolitice majore.

Proiect de buget UE 2028-2034: România, unul dintre marii beneficiari

Foto: Commission.europa.eu

Portul Anvers, sufocat de mașini. Tarifele lui Trump blochează exporturile auto spre Europa

18:35

LUCA: Celula originară care a dat naștere întregii vieți de pe Pământ

18:13

Comisia Europeană a făcut primul pas într-un proces de negocieri care se va întinde pe doi ani, vizând planul de cheltuieli al Uniunii pentru următorii șapte ani, începând cu 2028. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că acest plan de 1,8 trilioane de euro va transforma bugetul UE într-un fond „mai mare, mai eficient și mai bine orientat”, calificându-l drept „cel mai ambițios buget propus până acum”.

Executivul UE a propus un buget care reprezintă 1,26% din venitul național brut (VNB) al celor 27 de state membre față de 1,13% în actualul cadru financiar multianual. Majoritatea fondurilor vor proveni din contribuțiile țărilor membre, însă Comisia a sugerat și noi surse de finanțare directă, inclusiv un impozit pentru companiile cu o cifră de afaceri anuală netă de peste 100 milioane euro în orice țară din UE.

Europarlamentarii au criticat însă propunerea, acuzând Comisia că a prezentat drept creștere a bugetului ajustările necesare din cauza inflației, ceea ce a generat o serie de dezbateri aprinse înainte de negocierile care vor urma. Planul trebuie aprobat de toate capitalele și Parlamentul European înainte de a intra în vigoare. Publicația Politico a analizat cine sunt câștigătorii și cine sunt pierzătorii de pe urma acestui proiect de buget.

Pierd fermierii

Fermierii sunt nemulțumiți, deoarece Politica Agricolă Comună (PAC) va primi 300 de miliarde de euro, mai puțin față de 386,6 de miliarde de euro alocate în bugetul anterior. În plus, PAC nu mai este o secțiune distinctă a bugetului, fiind integrată într-un fond comun pentru „planuri naționale și regionale”. Deși țările trebuie să cheltuiască cel puțin această sumă pentru agricultură, grupurile de fermieri protestează, nefiind optimiste cu privire la efectele reale.

Pierde industria tutunului

Bugetul UE va include noi taxe asupra deșeurilor electrice, marilor corporații și produselor din tutun, care până acum erau taxate individual de țările membre. Scopul este să se genereze între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru a rambursa datoria comună a UE folosită în redresarea post-Covid. Prețurile țigărilor vor crește cu 1-2 euro pe pachet, iar pentru prima dată și țigările electronice sau tutunul încălzit vor fi supuse unei taxe minime.

Pierde biodiversitatea

Finanțarea biodiversității va fi absorbită într-un obiectiv mai larg, „climă și mediu”, care va acoperi 35% din buget, adică echivalentul a circa 700 de miliarde de euro. Anterior, biodiversitatea avea alocată o sumă separată, iar ONG-urile avertizează că această schimbare ar putea reduce finanțarea dedicată. Programul LIFE pentru mediu a fost, de asemenea, integrat în planurile naționale și regionale, precum și în „Fondul pentru competitivitate” de 410 de miliarde de euro.

Câștigă țările din Est și Ucraina

Țările est-europene, în special cele limitrofe cu Ucraina, Rusia și Belarus, deci și România, vor primi fonduri suplimentare pentru nevoile lor economice și de securitate. De asemenea, UE a propus un sprijin suplimentar de 100 de miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei și pentru parcursul său spre aderarea la Uniune. În plus, veniturile potențiale din extinderea sistemului de comercializare a emisiilor nu au fost incluse în sursele de venit noi, spre ușurarea negocierilor.

Câștigă consumatorii de energie electrică

UE intenționează să aloce fonduri majore pentru modernizarea rețelelor electrice, astfel încât să scadă prețurile la energie, considerate un punct slab în competiția globală. Bugetul Mecanismului pentru Interconectarea Europei crește de la 6 la 30 de miliarde de euro, iar fondul pentru competitivitate se extinde la 410 miliarde de euro, pentru a reduce risipa și costurile pentru industrie și gospodării.

Câștigă tehnologiile digitale

Comisia dorește să multiplice de cinci ori fondurile alocate tehnologiilor digitale, ajungând la 54,8 miliarde euro, ca răspuns la competiția globală în domeniul inteligenței artificiale și inovației. Digitalizarea devine unul dintre pilonii principali ai noului „Fond pentru competitivitate”.

Câștigă apărarea

Comisia a propus alocarea a cel puțin 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu, de cinci ori mai mult decât în prezent. Bugete suplimentare vor susține pregătirea militară a UE, într-o măsură apreciată ca fiind ambițioasă de europarlamentari.

Câștigă cercetarea și cultura

Programul Orizont Europa pentru cercetare aproape se dublează, la 175 de miliarde de euro, în timp ce Erasmus+ primește o creștere de 50%, ajungând la peste 40 de miliarde de euro. De asemenea, a fost lansat un nou program „AgoraEU” de 8,6 miliarde de euro pentru cultură, media și societatea civilă.

Mobilitatea militară și finanțarea infrastructurii

Comisia propune, de asemenea, 17,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, o creștere majoră față de cei 1,7 miliarde de euro de acum, dar sub nevoile estimate de până la 100 de miliarde de euro. Mecanismul pentru Interconectarea Europei va avea un buget de 81,4 miliarde de euro, din care 51 de miliarde vor fi alocați pentru transport.

Orașele și regiunile, în incertitudine

Finanțarea coeziunii, esențială pentru regiunile mai sărace, nu mai este o politică distinctă, ci integrată în planuri naționale și regionale, ceea ce ridică temeri privind reducerea alocărilor totale. Comisia promite 218 miliarde de euro pentru cele mai sărace regiuni, dar nu oferă garanții pentru restul UE, iar autoritățile locale se tem de controlul excesiv al guvernelor centrale asupra distribuției fondurilor, cu riscul unor abuzuri politice.