Puterea de cumpărare a românilor se prăbușește. Cea mai mare scădere a consumului din ultimii 5 ani

Retailul românesc a înregistrat în octombrie cea mai accentuată scădere din ultimii cinci ani, cu un declin de 4% față de aceeași lună din 2024. Este a treia lună consecutivă de cădere și cel mai puternic semnal că puterea de cumpărare a românilor e tot mai mică. Scăderile se văd în toate segmentele: alimentare, nealimentare și carburanți.

Retailul românesc, cea mai severă scădere din 2020

Vânzările cu amănuntul au coborât în octombrie cu 4% față de anul trecut, marcând cea mai abruptă contracție din aprilie 2020, perioada de debut a pandemiei. Evoluția vine după două luni deja negative, ajustate la -2,1%.

Segmentul alimentar, al băuturilor și tutunului a înregistrat o scădere de 6,9%, accelerând căderea de 4,7% din septembrie. Și zona de nealimentare rămâne în teritoriu negativ, cu -2,2% după -1% luna anterioară.

Eurostat: Producția de servicii a scăzut în România; evoluții pozitive la nivelul UE

22:03

DeepSeek anunță un nou model AI axat pe codificare

21:34

Nici carburanții nu au scăpat, comerțul pe acest segment coborând cu 3,4%, ușor peste nivelul de -4% raportat anterior.

Consumul lună la lună, tot în picaj

Față de septembrie, activitatea din retail a scăzut cu 1,1%, inversând câștigul similar raportat inițial, dar ulterior revizuit în jos. Indicatorul sugerează că reducerea consumului nu este un fenomen punctual, ci o tendință instalată solid în economie.

Comercianții semnalează deja vânzări mai slabe, stocuri crescute și o rotație mai lentă a produselor, în special la categoriile non-esențiale.

Puterea de cumpărare se erodează accelerat

Scăderile din retail reflectă presiunile tot mai mari asupra bugetelor familiilor. Inflația se menține ridicată, în zona de două cifre, iar veniturile reale pierd teren. Tot mai mulți consumatori cumpără mai puțin în volum, chiar dacă valoarea bonurilor ajunge să fie mai mare în termeni nominali.

Produsele de strictă necesitate sunt cele mai afectate, deoarece creșterea prețurilor la alimente reduce direct capacitatea gospodăriilor de a acoperi cheltuielile curente.

Taxele noi și dobânzile ridicate adâncesc contracția consumului

Politicile fiscale adoptate în 2025 – majorări de taxe indirecte, extinderea contribuțiilor și noi creșteri de accize la combustibili – pun presiune suplimentară pe veniturile disponibile. Deși vizează stabilizarea bugetului public, efectul pe termen scurt este dezinflaționist prin reducerea cererii interne.

Contextul dobânzilor ridicate descurajează achizițiile pe credit, ceea ce frânează puternic segmentul nealimentar, de la electronice, până la bunuri de folosință îndelungată. În zona carburanților, scumpirea determinată de accize îi împinge pe români să se deplaseze mai puțin cu mașinile și implicit consumul.