Comisia Europeană a propus un buget record de două trilioane de euro, cel mai mare din istoria UE

Comisia Europeană a propus un buget record aferent perioadei 2028-2035, în valoare de 1.816 miliarde de euro, cel mai mare din istoria UE.

Acesta prevede alocări majore pentru combaterea schimbărilor climatice, protejarea biodiversității și sprijinirea Ucrainei și va fi negociat intens între instituțiile europene și statele membre.

Comisia Europeană propune 2 trilioane de euro pentru climă, inovare și Ucraina

Foto: Commission.europa.eu

România, în topul țărilor din UE cu cel mai ridicat risc de sărăcie și excluziune socială

14:12

Exodul românilor confirmă regula: Spania devine principala destinație pentru azilanți în Uniunea Europeană, depășind Germania

13:48

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a catalogat bugetul drept „un plan pentru o nouă eră”, subliniind că 35% din această sumă va fi dedicată măsurilor legate de climă și de protecția mediului. Propunerea reflectă eforturile Uniunii de a-și consolida poziția globală în procesul de tranziție ecologică și digitală, într-un context geopolitic tot mai instabil și cu o competiție economică globală în creștere, relatează Politico.eu.

Un capitol esențial al planului financiar vizează Ucraina. Comisia a propus un pachet de 100 de miliarde de euro, destinat reconstrucției, întăririi capacităților de apărare și integrării treptate a economiei ucrainene în piața internă a UE. Ursula von der Leyen a reiterat sprijinul constant al UE pentru Kiev, precizând că acest angajament va continua „atât timp cât va fi nevoie”.

O altă componentă importantă o reprezintă finanțarea domeniului cercetării și inovării. Comisia intenționează să dubleze bugetul programului Horizon Europe, principalul instrument de sprijin pentru cercetare la nivelul Uniunii, care a beneficiat până acum de aproximativ 95,5 miliarde de euro. Această măsură urmărește să sprijine competitivitatea europeană în contextul unei economii globale tot mai tehnologizate, susținând în același timp tranziția digitală.

Creștere de la 1,1% la 1,15% din venitul național brut al UE

Deși bugetul propus este mult peste cel de acum, Comisia Europeană vrea să mențină contribuțiile statelor membre la niveluri similare cu cele actuale.

În acest scop, executivul european propune extinderea și diversificarea surselor proprii de finanțare ale UE. Printre acestea se numără o parte din taxele vamale, un procent din TVA-ul național, taxa pe plastic nereciclat, veniturile generate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și, în perspectivă, o taxă de carbon la frontieră și impozitarea giganților digitali.

Prin aceste măsuri, Uniunea dorește să-și reducă dependența de contribuțiile directe ale statelor membre, sporind în același timp autonomia financiară a bugetului comun.

Bugetul propus este exprimat în prețuri din 2025 și reprezintă o creștere considerabilă față de actualul cadru financiar multianual (2021-2027), care se ridică la aproximativ 1.200 de miliarde de euro în prețuri curente. Ca proporție din venitul național brut al Uniunii, bugetul ar crește de la 1,1% la 1,15%, se precizează pe site-ul oficial al Comisiei.

Controverse privind metoda de calcul

Planul propus de Comisia Europeană a stârnit deja un val de reacții critice. Comisia susține că, ținând cont de inflație și de rambursările pentru împrumuturile contractate în urma pandemiei, bugetul ar putea depăși 2.000 de miliarde de euro.

Această abordare a fost contestată de mai mulți eurodeputați, printre care și românul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European și unul dintre principalii negociatori pentru buget. Acesta a calificat metoda de calcul drept „înșelătoare”, poziție susținută și de alți reprezentanți ai Parlamentului European din diferite grupuri politice.

De asemenea, Germania a declarat că este „incapabilă să accepte” bugetul de 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034. Sindicatele agricole s-au pronunțat rapid și împotriva reformelor propuse privind subvențiile agricole uriașe ale blocului, potrivit LeMonde.

Propunerea bugetară va fi supusă unor negocieri intense cu guvernele naționale și cu Parlamentul European, proces care se va întinde, cel mai probabil, pe parcursul a doi ani. Deja mai multe state membre se pregătesc să formuleze contra-propuneri, solicitând fie un buget mai restrâns, fie o realocare a priorităților.

„Abia acum începe cu adevărat cursa pentru viitorul financiar al Europei”, a declarat comisarul pentru buget, Piotr Serafin, cu ocazia prezentării planului în comisia de profil a Parlamentului European.