România, start de an cu excedent bugetar după șapte ani

România a început anul cu un excedent bugetar, marcând prima astfel de performanță în execuția finanțelor publice după 2019.

Acesta este un semnal important pentru echilibrul fiscal, într-un context economic încă marcat de presiuni inflaționiste, costuri ridicate de finanțare și nevoia de consolidare bugetară.

România bifează prima lună cu excedent bugetar după 2019

Pentru prima dată după 2019, România a început anul cu excedent bugetar, arată datele execuției aferente lunii ianuarie 2026. Surplusul a fost de 850 de milioane de lei. Spre comparație, în ianuarie 2025, țara înregistrase un deficit major, cheltuind cu aproximativ 11 miliarde de lei mai mult decât a încasat.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că suma reprezintă 0,04% din PIB. Este prima lună ianuarie cu excedent bugetar din ultimii șapte ani.

„Prima lună cu excedent bugetar din 2019 confirmă o administrare mai eficientă a finanțelor publice. Este rezultatul unei abordări prudente și responsabile. Acest lucru ne obligă să continuăm pe aceeași direcție”, a scris ministrul Nazare pe Facebook.

Potrivit acestuia, execuția bugetului general consolidat arată o creștere clară a veniturilor și un control mai strict al cheltuielilor. Alexandru Nazare a subliniat că excedentul de 0,85 miliarde lei reprezintă un moment important pentru finanțele publice.

Ce a stat la baza excedentului bugetar

Șeful de la Finanțe a explicat că rezultatul pozitiv se bazează pe mai mulți factori. În primul rând, veniturile bugetare au crescut semnificativ, până la 55,12 miliarde lei. Totalul reprezintă o creștere cu 17,9% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, încasările din TVA au atins un nivel record, avansul net fiind de 23,9%.

În paralel, cheltuielile totale au scăzut cu 6%, fără a afecta, însă, investițiile, și continuă să fie susținute în principal din fonduri europene. În plus, rambursările de TVA au crescut cu un miliard de lei, până la 4,73 miliarde lei. Măsura a îmbunătățit lichiditatea companiilor.

Alexandru Nazare consideră că această evoluție arată „reziliență și responsabilitate în administrarea finanțelor publice”. În opinia sa, ajustarea structurală se bazează pe venituri mai solide și pe un control strict al cheltuielilor curente. Acest lucru consolidează încrederea investitorilor și a piețelor financiare. Totodată, contribuie la reducerea costurilor de finanțare pentru România.

Bugetul pentru 2026: echilibru între prudență și creștere

Ministrul Finanțelor a precizat că și bugetul pentru 2026 va urma aceeași linie de echilibru între disciplină fiscală și stimularea economiei. Autoritățile își propun să mențină investițiile publice la un nivel ridicat, cu accent pe infrastructură, modernizare și proiecte strategice, finanțate în special prin fonduri europene.

Prin această strategie, susține Nazare, România susține economia reală și își consolidează atractivitatea pentru capitalul internațional. Stabilitatea finanțelor publice rămâne, în viziunea sa, baza încrederii și a predictibilității pe termen lung.