Prima pagină » România va cheltui 6,5 miliarde $ pentru 216 tancuri de luptă

România va cheltui 6,5 miliarde $ pentru 216 tancuri de luptă

România va cheltui 6,5 miliarde $ pentru 216 tancuri de luptă
Foto: Pixabay

România urmează să achiziționeze 216 tancuri de ultimă generație, într-un contract estimat la 6,5 miliarde de dolari plus TVA.

Aceste tancuri vor fi produse chiar în țara noastră. Investiția marchează una dintre cele mai mari achiziții militare ale țării, destinată consolidării capacităților de apărare.

România investește 6,5 miliarde $ pentru achiziția a 216 tancuri de luptă

România va cheltui 6,5 miliarde $ pentru 216 tancuri de luptă

Foto: Armoredwarfare.com

România pregătește o achiziție militară de amploare, estimată la 6,5 miliarde de euro plus TVA. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis Parlamentului o solicitare prin care cere aprobarea cumpărării a 216 tancuri de luptă. De asemenea, vor fi achiziționate și 76 de vehicule auxiliare, inclusiv 16 tractoare de evacuare, 44 poduri mobile de asalt și 16 dragoare de mine, potrivit Defense Romania.

Documentul se află deja în circuit parlamentar. Acesta nu se rezumă la cifre, ci subliniază și intenția ca o mare parte a producției să fie realizată pe teritoriul României. Această etapă marchează o continuare a procesului de modernizare a forțelor armate terestre. În prima fază, România a achiziționat 54 de tancuri Abrams M1A2 SEP v3 modernizate și 12 vehicule derivate din stocurile SUA.

Noul program propune extinderea flotei cu cele 216 tancuri, ceea ce ar transforma substanțial capacitatea blindată a Armatei Române. MApN arată că nevoia dotării cu tehnică modernă vine ca răspuns la cerințele actuale ale câmpului de luptă. Sunt necesare echipamente performante, capabile să facă față conflictelor de intensitate ridicată.

În prezent, coloana vertebrală a forțelor blindate românești o reprezintă TR-85M1 „Bizonul” (foto deschidere), completat încă de tancuri T-55. Vorbim despre niște vehicule învechite și depășite atât ca protecție, cât și ca mobilitate sau compatibilitate digitală. De aceea, înlocuirea lor este vitală pentru interoperabilitatea cu partenerii NATO și pentru asigurarea apărării teritoriale.

Tancurile vor fi produse în România

Surse din presa militară de specialitate susțin că programul include condiții pentru producerea sau asamblarea unor componente pe teritoriul României. Nu este sigur dacă tancurile vor fi fabricate integral în țară sau doar parțial. Totuși, documentul MApN prevede în mod explicit realizarea unor subsisteme-cheie aici. Este vorba despre carcase blindate, aparatură de ochire și observare, sisteme de avertizare și reacție, turele și turele telecomandate, sisteme balistice și antimină, precum și elemente software și de comunicații.

Codul sursă al suitei software va fi păstrat în România și înregistrat ca produs propriu la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Tot pe teritoriul țării se va realiza și mentenanța complexă.

Această condiție oferă industriei românești de apărare o șansă reală de revitalizare, prin transfer tehnologic, comenzi pentru subcontractori locali, activități de integrare și testare. În plus, proiectul ar putea genera noi locuri de muncă, ar consolida capacități de producție în metalurgie și electronică și ar crea competențe durabile pentru viitor.

Documentul necesită aviz politic

Încă din 2024, MApN a analizat posibilitatea extinderii flotei de tancuri, existând inclusiv interes pentru modelul sud-coreean K2. Totuși, în actualul context al programului european SAFE și al apelurilor Ursulei von der Leyen pentru consolidarea industriei de apărare din UE, România ar putea semna noi contracte majore cu statele membre.

Autoritățile de la București au solicitat aproximativ 16 miliarde de dolari prin SAFE. Acești bani ar urma să finanțeze inclusiv programe strategice precum SHORAD-VSHORAD și modernizarea MLI, după cum a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, citat de Monitorul Apărării.

Solicitarea MApN va intra în dezbaterea comisiilor de apărare din Parlament. Documentul va avea nevoie de aviz politic și aprobare bugetară. Abia după aceste etape vor putea începe procedurile de selecție a partenerilor industriali și negocierile tehnice. Succesul implementării va depinde de capacitatea industriei naționale de a respecta standardele occidentale și de a integra tehnologia de ultimă generație.

Alte articole importante
ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
ANAF a stabilit TVA suplimentară de aproximativ 87 de milioane de lei într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit TVA suplimentară de plată de aproximativ 87 de milioane de lei în urma unui control privind tranzacții cu utilaje agricole aduse din alte state membre ale Uniunii Europene și comercializate ulterior în România. Verificarea a fost realizată de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, după […]
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Companii
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Autoritatea Vamală Română a finalizat punerea în funcțiune a unui nou sistem de scanare cu raze X pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport de marfă, instalat la Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Noul echipament face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR, destinat modernizării infrastructurii de control vamal. Scanare modernă pentru întregul Port Constanța […]
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Globalizarea nu se află la final, însă modelul economic care a dominat ultimele decenii trece printr-o transformare profundă. Regulile, stimulentele și raporturile de putere sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai reprezintă singurul criteriu după care sunt luate deciziile, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Într-o analiză dedicată transformărilor economiei globale, Badea […]
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Evoluția deficitului bugetar din primele șapte luni ale anului reprezintă un semnal pozitiv pentru România, însă rezultatele obținute pot fi puse în pericol dacă viitorul Guvern recurge la măsuri populiste sau abandonează procesul de consolidare fiscală, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,34% din PIB […]
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce unul din patru a fost nevoit să apeleze la economii sau să facă datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. În același timp, încrederea în Banca Națională a României a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală […]
Ziua în care bursa a pierdut de cinci ori mai mult decât România. Analiza cauzelor și efectelor prăbușirii de la BVB
Ziua în care bursa a pierdut de cinci ori mai mult decât România. Analiza cauzelor și efectelor prăbușirii de la BVB
Luni, în ultima zi a verii, Bursa de Valori București a trăit cea mai proastă ședință din ultimii doi ani. Indicele BET a căzut cu 3,61%, la 33.743,73 puncte. Toți indicii au închis pe roșu. Capitalizarea companiilor de pe piața principală a scăzut cu aproximativ 20,2 miliarde de lei — de la circa 718 la […]