România urmează să achiziționeze 216 tancuri de ultimă generație, într-un contract estimat la 6,5 miliarde de dolari plus TVA.
Aceste tancuri vor fi produse chiar în țara noastră. Investiția marchează una dintre cele mai mari achiziții militare ale țării, destinată consolidării capacităților de apărare.
Foto: Armoredwarfare.com
România pregătește o achiziție militară de amploare, estimată la 6,5 miliarde de euro plus TVA. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis Parlamentului o solicitare prin care cere aprobarea cumpărării a 216 tancuri de luptă. De asemenea, vor fi achiziționate și 76 de vehicule auxiliare, inclusiv 16 tractoare de evacuare, 44 poduri mobile de asalt și 16 dragoare de mine, potrivit Defense Romania.
Documentul se află deja în circuit parlamentar. Acesta nu se rezumă la cifre, ci subliniază și intenția ca o mare parte a producției să fie realizată pe teritoriul României. Această etapă marchează o continuare a procesului de modernizare a forțelor armate terestre. În prima fază, România a achiziționat 54 de tancuri Abrams M1A2 SEP v3 modernizate și 12 vehicule derivate din stocurile SUA.
Noul program propune extinderea flotei cu cele 216 tancuri, ceea ce ar transforma substanțial capacitatea blindată a Armatei Române. MApN arată că nevoia dotării cu tehnică modernă vine ca răspuns la cerințele actuale ale câmpului de luptă. Sunt necesare echipamente performante, capabile să facă față conflictelor de intensitate ridicată.
În prezent, coloana vertebrală a forțelor blindate românești o reprezintă TR-85M1 „Bizonul” (foto deschidere), completat încă de tancuri T-55. Vorbim despre niște vehicule învechite și depășite atât ca protecție, cât și ca mobilitate sau compatibilitate digitală. De aceea, înlocuirea lor este vitală pentru interoperabilitatea cu partenerii NATO și pentru asigurarea apărării teritoriale.
Surse din presa militară de specialitate susțin că programul include condiții pentru producerea sau asamblarea unor componente pe teritoriul României. Nu este sigur dacă tancurile vor fi fabricate integral în țară sau doar parțial. Totuși, documentul MApN prevede în mod explicit realizarea unor subsisteme-cheie aici. Este vorba despre carcase blindate, aparatură de ochire și observare, sisteme de avertizare și reacție, turele și turele telecomandate, sisteme balistice și antimină, precum și elemente software și de comunicații.
Codul sursă al suitei software va fi păstrat în România și înregistrat ca produs propriu la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Tot pe teritoriul țării se va realiza și mentenanța complexă.
Această condiție oferă industriei românești de apărare o șansă reală de revitalizare, prin transfer tehnologic, comenzi pentru subcontractori locali, activități de integrare și testare. În plus, proiectul ar putea genera noi locuri de muncă, ar consolida capacități de producție în metalurgie și electronică și ar crea competențe durabile pentru viitor.
Încă din 2024, MApN a analizat posibilitatea extinderii flotei de tancuri, existând inclusiv interes pentru modelul sud-coreean K2. Totuși, în actualul context al programului european SAFE și al apelurilor Ursulei von der Leyen pentru consolidarea industriei de apărare din UE, România ar putea semna noi contracte majore cu statele membre.
Autoritățile de la București au solicitat aproximativ 16 miliarde de dolari prin SAFE. Acești bani ar urma să finanțeze inclusiv programe strategice precum SHORAD-VSHORAD și modernizarea MLI, după cum a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, citat de Monitorul Apărării.
Solicitarea MApN va intra în dezbaterea comisiilor de apărare din Parlament. Documentul va avea nevoie de aviz politic și aprobare bugetară. Abia după aceste etape vor putea începe procedurile de selecție a partenerilor industriali și negocierile tehnice. Succesul implementării va depinde de capacitatea industriei naționale de a respecta standardele occidentale și de a integra tehnologia de ultimă generație.