Românii vor plăti o nouă taxă de la 1 ianuarie. Impactul său e semnificativ. Ce este CBAM

De la 1 ianuarie 2026, România aplică integral un nou mecanism european care schimbă regulile jocului pentru importuri și pentru formarea prețurilor în economie. Este vorba despre Mecanismul european de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism), o taxă de carbon aplicată produselor aduse din afara Uniunii Europene, menită să egalizeze costurile dintre producătorii europeni și cei din state terțe.

Deși impactul său este semnificativ, CBAM a intrat în vigoare fără o dezbatere publică amplă, fiind perceput mai degrabă ca o măsură tehnică. În realitate, efectele sale se vor regăsi în prețurile materialelor de construcții, în costurile proiectelor industriale și, indirect, în buzunarul consumatorilor.

Ce presupune concret mecanismul CBAM

Începând cu acest an, importatorii de bunuri din anumite sectoare vor fi obligați să cumpere certificate de emisii de CO2 pentru produsele aduse din afara UE. Prețul acestor certificate este aliniat cu cel plătit de producătorii europeni în cadrul Sistemului de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS).

România accelerează înzestrarea armatei: contracte de peste 5,6 miliarde de euro pentru blindate, nave și sisteme anti-dronă. Patru acorduri majore, semnate înainte de termenul-limită

13:21

ANAF descoperă nereguli de miliarde în marile companii. Controale la tranzacții de peste 199 de miliarde de lei și taxe suplimentare de 655 de milioane lei

11:21

Practic, Uniunea Europeană introduce o taxă de carbon pentru importuri, astfel încât produsele fabricate în state care nu aplică politici climatice similare să nu mai beneficieze de un avantaj de cost. Mecanismul vizează reducerea relocării producției în afara UE și protejarea industriei europene.

Sectoarele acoperite de CBAM sunt: ciment, aluminiu, îngrășăminte, metale feroase, hidrogen și electricitate. Pentru aceste categorii, importatorii trebuie să raporteze emisiile încorporate și să plătească diferența de cost față de standardele europene.

De ce sistemul este complicat pentru companii

Aplicarea CBAM presupune proceduri complexe de raportare și calcul al emisiilor de carbon. Importatorii trebuie să obțină date precise privind amprenta de CO2 a produselor aduse din afara UE, iar în lipsa acestora se vor aplica valori standard, de regulă mai dezavantajoase.

Pentru multe companii, în special pentru cele care depind de materii prime sau semifabricate din state non-UE, acest mecanism introduce costuri administrative suplimentare și incertitudine în formarea prețurilor. În esență, orice produs importat cu o amprentă de carbon ridicată va deveni mai scump.

Scumpirile, inevitabile în construcții și industrie

Impactul CBAM este așteptat să fie resimțit cel mai puternic în sectorul construcțiilor. România este dependentă de importuri din afara Uniunii Europene, în special în zona metalurgică și industrială, principalii furnizori fiind Turcia, China și India, state care nu sunt integrate în sistemul ETS.

Potrivit estimărilor din industrie, taxa de carbon va genera creșteri de 9–10% la nivel de materie primă și produse semifinite, în special pentru oțel, aluminiu și alte produse metalurgice. Aceste majorări nu se vor vedea instantaneu, ci vor fi introduse etapizat, pe măsură ce stocurile existente se epuizează și intră în producție loturi realizate cu materii prime achiziționate în 2026.

Specialiștii arată că luna ianuarie reprezintă o perioadă de tranziție, în care pot fi accesate încă prețuri mai vechi pentru materialele aflate deja în stoc sau în curs de producție. Ulterior, noile structuri de cost vor fi transferate treptat în piață.

Efectul în lanț asupra proiectelor și prețurilor finale

Creșterile de cost nu se vor limita la materiile prime. În construcții industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată, majorările estimate sunt de 9–10% pentru structuri metalice și profile zincate. Produsele metalurgice, în ansamblu, pot înregistra scumpiri de aproximativ 10%.

Efectul se propagă în lanț și către alte categorii: pavaje – creșteri de aproximativ 6%, acoperișuri metalice și profile – 5–7%, panouri sandwich – 5–7%. La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat este semnificativ mai mare.

Analiștii din industrie avertizează că, atunci când sunt cumulate costurile cu materialele, transportul, energia și manopera, prețul final al unei construcții poate crește cu până la 15% în 2026 comparativ cu 2025.

Aplicarea CBAM marchează o schimbare structurală în modul în care se formează prețurile în economie. Proiectele demarate sau contractate în 2026 vor porni de la costuri mai ridicate decât cele din anii anteriori, iar diferențele dintre producția internă și importuri se vor reduce.