Rusia își sporește cheltuielile militare la peste 7% din PIB: Cum răspunde NATO la amenințarea Moscovei

Rusia devine tot mai agresivă, dovadă fiind că a sporit cheltuielile militare, în paralel cu eforturile de destabilizare a Ucrainei și de divizare a Occidentului.

În acest context, noul secretar general al NATO, Mark Rutte, avertizează că Alianța trebuie să-și majoreze capacitățile de apărare aeriană și antirachetă cu 400%.

Cheltuielile militare în Rusia reprezintă peste 7% din PIB-ul țării

UE alocă peste 390 de milioane de euro pentru 135 de proiecte de mediu și climă. România primește finanțare pentru protejarea vulturilor

16:39

Bursa americană a crescut cu peste 120% în patru ani. Dobânzile ridicate și concentrarea în acțiunile AI pun sub semnul întrebării continuarea raliului

15:25

În timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică aloca între 10 și 20% din PIB-ul țării pentru armată, în timp ce statele membre NATO cheltuiau doar jumătate din această sumă.

Moscova își baza stabilitatea economică pe prețurile ridicate ale petrolului, însă politicile de colectivizare agricolă și industrializarea rigidă au inhibat inovația. În momentul în care prețul petrolului s-a prăbușit, în anii 1980, de la 120 de dolari/baril la aproximativ 20 de dolari/baril, presiunea socială și politică pentru reformă a devenit imposibil de ignorat.

Astăzi, se estimează că Rusia cheltuiește cel puțin 7,2% din PIB pentru sectorul militar, fără a fi incluse, însă, plățile pentru asistență socială sau costurile de administrare a teritoriilor ocupate din Ucraina, potrivit Institutului Internațional pentru Cercetări în Domeniul Păcii din Stockholm (SIPRI), citat de publicația britanică The Independent.

Pentru a diviza atenția Occidentului, Kremlinul a apelat la o strategie de cost redus, stimulând acțiunile unor companii militare private semiautonome în Africa de Nord, o strategie care amintește de Războiul Rece. Grupuri precum Wagner și-au extins activitatea în Mali, Niger și Sudan, ceea ce a forțat redistribuirea resurselor occidentale dinspre Ucraina către regiunea Sahel.

Ce ar trebui să facă NATO

În Europa însă, noul secretar general NATO, Mark Rutte, a avertizat că Alianța Nord-Atlantică nu este, în prezent, pregătită să facă față complet Rusiei. „Forțele noastre armate au nevoie de mii de vehicule blindate, milioane de obuze și de o capacitate de apărare aeriană și antirachetă de patru ori mai mare decât în prezent. În plus, capacitățile de sprijin, precum logistica, aprovizionarea, transportul și asistența medicală, trebuie cel puțin dublate”, a declarat Rutte, citat de Defense News.

Aceste nevoi urgente vin după decenii în care cheltuielile militare din Europa au fost drastic reduse, presupunându-se că Rusia va adopta, în timp, un stil de viață occidental. În schimb, țara a alunecat spre un model de guvernare oligarhic, dominat de corupție și întărit de o retorică sovietică agresivă și de denunțare a Occidentului. Deși ideea că NATO ar dori să cucerească Federația Rusă este un mit propagat la Moscova, el este larg răspândit în cercurile de putere ale lui Vladimir Putin.

Mark Rutte a atras atenția și asupra faptului că în Occident persistă o iluzie periculoasă, aceea că democrația este, prin definiție, protejată și sigură. „Gândirea dorinței nu ne va apăra. Nu putem visa pericolul departe… Speranța nu este o strategie. NATO trebuie să devină o alianță mai puternică, mai echitabilă și mai letală”, a conchis noul șef NATO.

Obiective mai ambițioase pentru cheltuielile de apărare

În prezent, doar 22 dintre cele 32 de state membre NATO respectă obiectivul de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, stabilit la Summit-ul de la Cardiff din 2014. Rutte propune însă o abordare mai ambițioasă: 3,5% din PIB pentru apărare propriu-zisă și încă 1,5% pentru infrastructura cu dublă utilizare (drumuri, aeroporturi, porturi) necesară mobilității militare.

Această propunere se aliniază cu solicitările repetate ale fostului președinte american Donald Trump, care a cerut ca aliații să ajungă la 5% din PIB pentru apărare, amenințând că, în caz contrar, SUA ar putea retrage garanțiile de securitate.

În paralel, Marea Britanie trece prin cea mai amplă reformă militară de după Războiul Rece. Premierul Keir Starmer a anunțat că bugetul pentru apărare va fi majorat la 2,5% din PIB până în 2027, cu un obiectiv pe termen lung de 3% până în 2034.

În contextul în care Trump este din nou la putere, presiunea asupra Europei de a deveni mai autonomă din punct de vedere militar crește. Rutte a precizat că se așteaptă ca noile ținte să fie adoptate oficial la summit-ul NATO de la Haga, programat pentru 24-25 iunie.