România se află în plin proces de modernizare a infrastructurii aeroportuare, cu proiecte de peste trei miliarde de euro finalizate, în derulare sau planificate până în 2030. Modernizările aduc conectivitate sporită și oportunități economice, dar ridică și probleme legate de sustenabilitate și profitabilitate.
România trece prin una dintre cele mai intense perioade de dezvoltare aeroportuară din ultimele decenii. Potrivit unei analize ONV LAW, aproape toate cele 17 aeroporturi comerciale din țară au beneficiat în ultimii ani de fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).
Fondurile au finanțat extinderi de terminale, reabilitări de piste, construcția de parcări și achiziția de echipamente moderne de securitate. În Capitală, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a folosit fonduri proprii și împrumuturi pentru investiții la aeroporturile Otopeni și Băneasa.
Totuși, unele proiecte nu au fost finalizate până la termenul-limită din decembrie 2023, iar guvernul a fost nevoit să aloce bani din fondul de rezervă pentru Craiova, Satu Mare, Târgu Mureș și Baia Mare, pentru a evita pierderea finanțărilor europene.
Cel mai mare hub aerian al țării, Aeroportul „Henri Coandă”, a intrat într-un amplu proces de modernizare. CNAB a lansat o licitație pentru proiectarea unui nou terminal. Acesta este necesar pentru a acomoda traficul estimat la 30 de milioane de pasageri anual până în 2040.
Deși contractul de proiectare, în valoare de 40 de milioane de euro, a întâmpinat dificultăți în atribuirea ofertei, lucrările de modernizare deja realizate includ platforme de parcare și zone de mișcare.
În paralel, CNAB investește în consolidarea parcării etajate a terminalului de sosiri, pentru a răspunde cerințelor de trafic în creștere.
Noul Program Transport 2021-2027 nu mai include finanțări pentru infrastructura aeroportuară, ceea ce complică viitorul dezvoltării.
Singurele finanțări disponibile sunt pentru proiecte de energie regenerabilă. Aeroporturile din Bacău, Iași, Baia Mare, Craiova și Oradea au depus cereri pentru instalarea de capacități fotovoltaice, urmând să cofinanțeze proiectele din bugetele consiliilor județene.
Problema majoră rămâne însă sustenabilitatea financiară. Din cele 17 aeroporturi comerciale, 13 au sub un milion de pasageri anual, ceea ce le face greu de întreținut fără ajutor de stat.
Noile reglementări climatice europene, parte din pachetul Fit for 55, vor crește costurile de operare și riscă să afecteze mai ales aeroporturile mici, unde tarifele și numărul redus de zboruri nu pot acoperi investițiile.
Timișoara: Noul terminal Schengen, finalizat în martie 2024, are 12.000 mp și o capacitate de procesare de 1.500 pasageri simultan. Investiția a crescut capacitatea aeroportului cu 150%.
Tulcea: Aeroportul Delta Dunării a fost modernizat cu fonduri europene de 180 de milioane de lei. Totuși, traficul rămâne extrem de scăzut – doar 92 de pasageri în prima jumătate a lui 2025, din cauza războiului din Ucraina.
Baia Mare: Noul terminal de 12.200 mp, aflat la 98% progres, va permite procesarea a 450 de pasageri pe oră, cu recepție estimată în toamna 2025.
Craiova: Se construiește cel mai mare terminal din regiune, cu o suprafață de 31.715 mp. Proiectul, de 97 de milioane de lei, integrează soluții de eficiență energetică și tehnologii moderne.
Târgu Mureș: Aeroportul finalizează cel mai mare proiect de modernizare din istoria sa, în valoare de 24,5 milioane de euro, care include extinderea platformei aeronavelor și a terminalului de pasageri.
Modernizarea aeroporturilor regionale este esențială pentru atragerea de investiții și dezvoltarea economiilor locale. Infrastructura modernă crește conectivitatea și stimulează industrii precum turismul și transportul de marfă.
Totuși, raportul Curții Europene de Conturi atrage atenția că unele investiții europene nu au generat rezultatele scontate. Au existat cazuri de aeroporturi construite prea aproape unele de altele sau terminale supradimensionate față de traficul real.
În unele situații, aeroporturile nu au reușit să devină profitabile, fiind subutilizate sau chiar nefolosite.
Un exemplu actual este proiectul de la Alexeni (Ialomița), unde un consorțiu româno-ucrainean lucrează la proiectarea unui aeroport cargo și low-cost de 400 de milioane de euro. Noul aeroport ar putea prelua din traficul Otopeniului, având o capacitate estimată de 6,5 milioane pasageri anual.
Totuși, precedentul concesiunii eșuate de la Bacău (2010) ridică semne de întrebare. Atunci, investiția de 45,5 milioane de euro promisă nu a fost realizată, iar aeroportul a revenit la autoritățile locale.
Experții atrag atenția că parteneriatele public-private trebuie structurate realist, cu planuri de venituri fezabile și o împărțire echilibrată a riscurilor.