Trei sferturi dintre hotelieri spun că 2025 a fost un an mai slab pentru turism. Cum va fi 2026

Peste trei sferturi dintre hotelierii din România consideră că anul 2025 a fost „mai modest decât precedentul”, pe fondul scăderii cererii turistice și al reducerii bugetelor alocate de clienți pentru vacanțe, arată un studiu realizat de platforma de rezervări Travelminit.ro. Potrivit analizei, 76,8% dintre respondenți indică o temperare vizibilă a pieței, marcată de prudență în cheltuieli și de o orientare mai accentuată către rezervări de ultim moment.

Datele cercetării Travelminit.ro relevă și impactul modificărilor legate de utilizarea cardurilor de vacanță, care au influențat deciziile de rezervare și comportamentul turiștilor. În acest context, operatorii din turism au observat o atenție sporită la preț și o volatilitate mai mare a cererii, mai ales în afara perioadelor tradițional aglomerate.

Prețuri prudente și investiții limitate în unitățile de cazare

În pofida presiunilor din piață, majoritatea unităților de cazare au evitat majorările de tarife. Conform studiului, 68,8% dintre hotelieri au menținut prețuri apropiate de cele din 2024, iar doar 10,8% au operat creșteri. Această strategie este reflectată și în planurile pentru anul viitor: 37,8% dintre respondenți intenționează să păstreze tarifele actuale, în timp ce 31,4% încă analizează opțiunile, pe fondul incertitudinilor economice. Doar un sfert dintre hotelieri iau în calcul scumpiri în 2026.

Câți bani pierde România din cauza schimbărilor climatice

13:52

Apple pregătește iOS 26.3. Ce funcții noi apar pe iPhone în luna ianuarie 2026

12:36

La capitolul investiții, datele arată un apetit redus. Aproape două treimi dintre operatorii chestionați, respectiv 65,1%, declară că au investit puțin în 2025, în timp ce 23,7% spun că au realizat cheltuieli mai consistente. Pentru anul viitor, planurile vizează în principal modernizări graduale și îmbunătățiri punctuale, corelate strict cu bugetele disponibile.

Ocupare modestă în perioada sărbătorilor

Situația pentru Crăciun și Revelion este eterogenă, potrivit studiului Travelminit. Aproximativ 27,3% dintre hotelieri nu au lansat oferte speciale pentru această perioadă, iar aproape 39% raportează un grad de ocupare sub 50%. La polul opus, aproape 18% dintre unități indică un grad de ocupare de peste 70%.

În ceea ce privește pachetele turistice, 69,2% dintre respondenți afirmă că nu au pregătit oferte speciale. Acolo unde acestea există, ele includ în principal cine festive, meniuri tradiționale și pachete dedicate familiilor.

Prudență pentru 2026, pe fondul problemelor structurale

Previziunile pentru anul viitor conturează o atitudine echilibrată în rândul hotelierilor. Jumătate dintre respondenți mizează pe prudență, în timp ce 17% se declară optimiști, „semn că industria rămâne atentă, dar deschisă adaptării”, potrivit concluziilor studiului.

Această prudență este explicată și de problemele structurale ale turismului românesc, semnalate recent de economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea. Potrivit acestuia, investitorii străini au fost „ținuți deliberat la distanță” printr-o privatizare confuză și prin lipsa de claritate privind proprietatea activelor.

„Din stocul total de investiții străine directe, doar 1% vin în sectorul turismului exact din această cauză. Deci, am ținut investitorii străini deliberat sau nedeliberat, dar i-am ținut la distanță”, a declarat Lazea, într-o conferință de specialitate.

Mize ratate și competitivitate redusă

Economistul-șef al BNR a atras atenția și asupra concentrării excesive pe turismul estival de pe litoral, în condițiile în care România nu poate concura cu destinații precum Grecia, Turcia sau Cipru, care beneficiază de sezoane mult mai lungi. În același timp, alte forme de turism, precum cel balneo-climateric sau cultural-religios, rămân insuficient valorificate.

„Turismul cultural-religios este practic inexistent”, a spus Lazea, invocând starea precară a unor monumente UNESCO și lipsa infrastructurii adecvate pentru turiștii străini.

Problemele de infrastructură, fiscalitatea imprevizibilă și lipsa personalului calificat completează tabloul dificultăților cu care se confruntă industria. „Nu poți face turism de calitate cu un personal care este cel mai prost plătit din economie”, a subliniat reprezentantul BNR, indicând și deficitul de competențe lingvistice din sector.