Comisia Europeană va crea o nouă agenție de informații, sub conducerea președintei Ursula von der Leyen, într-o încercare de a îmbunătăți modul în care sunt utilizate datele colectate de agențiile naționale de spionaj. Cooperarea europeană în materie de informații a început după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA. Tragedia petrecută atunci a determinat serviciile secrete ale Franței, Germaniei, Italiei, Țărilor de Jos, Spaniei, Suediei și Regatului Unit să își pună în comun datele clasificate de securitate. Această cooperare a devenit, în timp, mai instituționalizată și s-a extins, pentru a include și alte state membre. În 2011, a fost integrată în cadrul serviciului diplomatic al UE. Noua structură este menită să ducă un pas mai departe această colaborare.
Noua unitate, care urmează să fie formată în cadrul Secretariatului General al Comisiei, va angaja funcționari din comunitatea de informații a Uniunii Europene și va centraliza informațiile, care vor fi utilizate în scopuri comune, au declarat patru persoane apropiate de aceste planuri, citate de Financial Times.
Evoluțiile Rusiei și avertismentele președintelui american Donald Trump privind reducerea sprijinului de securitate al Americii pentru Europa au determinat UE să-și regândească propriile capacități de apărare, startând cea mai amplă campanie de reînarmare de la Războiul Rece încoace.
„Serviciile de informații ale statelor membre ale UE știu multe. Comisia știe multe. Avem nevoie de o modalitate mai bună de a pune toate aceste lucruri cap la cap, pentru a fi eficienți și pentru a le fi utili partenerilor. În domeniul informațiilor, trebuie să oferi ceva pentru a primi ceva”, declară una dintre sursele citate de FT.
Decizia de a forma o nouă agenție este contestată de înalți funcționari ai serviciului diplomatic al UE, care coordonează Centrul de Informații și Situații al blocului comunitar (Intcen). Aceștia se tem că noua unitate le va dubla propriul rol și că le va amenința viitorul, au adăugat sursele.
Planul nu le-a fost comunicat oficial, deocamdată, tuturor celor 27 de state membre, dar organismul are în vedere cooptarea unor funcționari detașați din agențiile naționale de informații.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat, pentru Financial Times, că instituția „examinează modalitățile de consolidare a capacităților sale de securitate și de informații. Ca parte a acestei abordări, oficialii care lucrează la această strategie au în vedere crearea unei celule dedicate, în cadrul Secretariatului General”.
„Conceptul este în curs de elaborare, iar discuțiile sunt în desfășurare. Nu a fost stabilit niciun calendar specific”, a adăugat acesta, precizând că noua structură „va valorifica expertiza existentă în cadrul Comisiei și va coopera îndeaproape cu serviciile relevante ale SEAE [Serviciul European de Acțiune Externă]”.
Schimbul de informații a fost dintotdeauna un subiect delicat pentru statele membre ale UE. Țări importante, precum Franța – care dispune de capacități extinse de spionaj -, au fost reticente în a împărtăși informații sensibile cu partenerii. Apariția unor guverne pro-ruse în anumite state, cum este – scrie sursa citată – Ungaria, a complicat și mai mult cooperarea la nivelul blocului aliat.
Probabil că unele dintre capitalele europene se vor opune demersurilor Comisiei de a crea, la Bruxelles, noi competențe în materie de informații, au spus două dintre surse. Totuși, acestea au adăugat că de multă vreme există îngrijorări legate de eficiența Intcen, mai ales pe fondul răspunsului Europei la războiul hibrid al Rusiei.
„Comisia nu va începe să trimită agenți pe teren”, a spus o a doua sursă.
Trump sugerează că Statele Unite ar putea reduce sprijinul acordat Europei. Suspendarea temporară, în această primăvară, a asistenței de informații pentru Ucraina a fost o lecție, în măsură să să evidențieze dependența continentului de Washington pentru anumite capacități.
Noua unitate vine după decizia Ursulei von der Leyen de a înființa un „colegiu de securitate” dedicat comisarilor europeni, instituție în care aceștia se vor familiariza cu problemele de securitate și de informații. Von der Leyen a luat, de asemenea, măsuri pentru a finanța achizițiile de arme destinate Ucrainei și pentru a lansa proiectul satelitar Iris.