Un manager de restaurant din Crans-Montana rupe tăcerea: „Două controale în 10 ani” Cum funcționează protecția împotriva incendiilor în barurile elvețiene?

Incendiul devastator care a lovit recent stațiunea elvețiană de lux Crans-Montana a declanșat o dezbatere incomodă într-o țară asociată, de regulă, cu standarde ridicate de siguranță și rigoare administrativă, transmite publicația germană focus.de.

Cât de sigure sunt clădirile din oraș cu adevărat? Cum se simt mai exact autoritățile în ceea ce privește protecția împotriva incendiilor? Cu astfel de standarde elementare de protecție împotriva incendiilor, este țara de înaltă securitate Elveția poate mai laxă decât se aștepta?

Un operator de bar de la locul dezastrului, care cunoaște bine Crans-Montana și scena cateringului de ani de zile, a făcut declarații pentru focus.de– și descrie o imagine „înfricoșătoare” a controalelor elvețiene de protecție împotriva incendiilor.

Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv

20:21

Statul pune pe masă peste un miliard de euro pentru industrie. Noua schemă de ajutor vizează reducerea dependenței de importuri

18:21

„Mi s-a spus că dacă încalc regulile, nu vor exista sancțiuni”

Managerul de restaurant, care dorește să rămână anonim, își conduce barul din inima orașului Crans-Montana de un deceniu. Evaluarea sa privind protecția împotriva incendiilor este îngrijorătoare: „Am fost verificat exact de două ori în zece ani. După deschidere, a venit cineva din comunitate şi a spus ce ar trebui să renovez. Apoi a venit din nou să verifice renovările. Asta a fost.“

„Pentru că ușa mea se deschide spre interior și nu am suficiente căi de evacuare, nu am voie să am mai mult de 60 de oaspeți în interior. Cei din comunitate au spus literalmente la acea vreme: Dacă încalc asta, nu vor exista sancțiuni. Dar dacă se întâmplă ceva, EU singur trebuie să suport consecinţele“, a adăugat el.

El însuși este surprins că există controale atât de neglijente de protecție împotriva incendiilor într-o stațiune de schi atât de scumpă. „Nu totul în clădirea în care se află barul meu respectă protecția împotriva incendiilor. Dar comunitatea nu este interesată de asta.“

Harta obiectivelor turistice din Crans-Montana

Întrebări după tragedia din „Le Constellation“: unde au fost stingătoarele?

După incendiul din clădirea „Le Constellation“, mulți localnici și turiști s-au întrebat dacă cuplul de francezi care deținea „Le constellation” a îndeplinit vreodată toate cerințele de protecție împotriva incendiilor. „Unde erau stingătoarele? Au existat stingătoare de incendiu?“  întreaba cu disperare un alt insider din stațiune. „Cunosc unul dintre răniții grav. 60 la sută din pielea ei este arsă. Este pur și simplu groaznic“, a adăugat el.

Operatorii din industria ospitalității și experți în siguranță publică sugerează că incendiul nu ar fi un incident izolat, ci simptomul unui sistem de control fragmentat, în care verificările sunt rare, sancțiunile inexistente, iar responsabilitatea este transferată aproape integral către proprietari.

Crans-Montana – o stațiune vizitată de 3 milioane de turiști anual

Crans-Montana atrage, potrivit cifrelor oficiale, circa 3 milioane de turiști anual, între care aproximativ un milion sunt efectiv cazați în stațiune. Încasările din rezervări se ridică la circa 1,5 milioane de franci elvețieni, potrivit estimărilor presei internaționale.

Pe de altă parte, primarul stațiunii, Nicolas Feraud, a declarat că inspecțiile de siguranță ar avea loc „anual sau bienal”, fără a preciza data ultimei verificări a clădirii afectate de incendiu. Reacțiile sale la întrebările presei au fost descrise drept evazive, alimentând percepția de lipsă de transparență.

Din relatările jurnaliștilor germani prezenți la fața locului, Feraud a reacționat agresiv la o solicitare a „Spiegel“: „Cine eşti tu să ceri aşa ceva“, a reacționat el la întrebarea jurnaliştilor.

În Elveția, responsabilitatea aplicării normelor de protecție împotriva incendiilor revine în mare măsură administrațiilor locale. În cantonul Valais, situația este complicată suplimentar de faptul că nu există o asigurare obligatorie pentru clădiri, spre deosebire de alte cantoane, ceea ce sporește dependența de controalele municipale.

Expert: „Protecția împotriva incendiilor nu este implementată în mod consecvent în Elveția”

Experți în protecția împotriva incendiilor avertizează că modelul elvețian se bazează excesiv pe responsabilitatea individuală proprietarilor. Cazul Crans-Montana ridică întrebări care depășesc un singur incident: cum echilibrează autoritățile locale interesele economice cu siguranța publică și în ce măsură un cadru descentralizat poate garanta standarde uniforme într-o țară federală.

Thomas Mandler, consultant în protecția împotriva incendiilor și fost pompier, nu este deloc surprins de amploarea tragediei: „Protecția împotriva incendiilor nu este implementată în mod consecvent în Elveția.“ Potrivit lui Mandler autoritățile se bazează adesea pe responsabilitatea personală a proprietarilor în loc să efectueze verificări obligatorii.

„În consecință, nimeni nu descoperă defecte și clădirile nu sunt închise temporar“, a spus Mandler pentru publicația „20 Minutes“.

„Banii vorbesc” când vine vorba de interese turistice

Un alt expert subliniază că cantonul Valais este și un „special case“. Spre deosebire de alte cantoane, acolo nu există asigurare obligatorie pentru clădiri; în schimb, responsabilitatea revine exclusiv municipalităților.

Un expert anonim declară, de asemenea, despre „20 Minutes“ despre un conflict de interese exploziv: Chiar și în cazul unor deficiențe grave, inspectorii ar decide împotriva închiderii localurilor, deoarece acestea cântăresc și interesele turistice„. Concluzia lui amară despre lipsa de seriozitate:  În final, banii vorbesc“ Autoritățile din Valais au lăsat până acum fără răspuns întrebările cu privire la ultimele intervale de inspecție din club.

Până la finalizarea anchetei, viața de noapte din stațiune rămâne suspendată, iar autoritățile sunt sub presiune să demonstreze că modelul elvețian de administrare locală poate face față nu doar prosperității, ci și riscurilor care o însoțesc.