Prima pagină » România începe tranziția la criptografia post-cuantică. Noile măsuri de protecție vor fi adoptate în Uniunea Europeană până la finalul anului 2026

România începe tranziția la criptografia post-cuantică. Noile măsuri de protecție vor fi adoptate în Uniunea Europeană până la finalul anului 2026

România începe tranziția la criptografia post-cuantică. Noile măsuri de protecție vor fi adoptate în Uniunea Europeană până la finalul anului 2026
Prăbușirea cripto din Singapore riscă să declanșeze un val de relocări spre Hong Kong și Dubai / Fotografie: Shutterstock

România, ca și celelalte țări din Uniunea Europeană, va adopta criptografia post-cuantică, care este menită să protejeze datele în fața amenințărilor generate de computerele cuantice.

Toate statele membre ar trebui să înceapă tranziția către această tehnologie până la sfârșitul anului 2026.

UE face pasul spre criptografia post-cuantică. Cât de vulnerabilă este România

Uniunea Europeană va adopta criptografia post-cuantică până la finalul anului 2026

Foto: Digicert.com

Statele membre ale UE, sprijinite de Comisia Europeană, au dat publicității o foaie de parcurs şi un calendar pentru a începe utilizarea acestei forme mai complexe de securitate cibernetică. Conceput cu algoritmi complecși, acesta este un punct cheie pentru a respinge amenințările cibernetice avansate, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Pentru a contracara noile tipuri de riscuri informatice, Uniunea Europeană a început să integreze oficial criptografia post-cuantică în infrastructurile critice și în sistemele guvernamentale, anticipând apariția computerelor cuantice capabile să spargă algoritmii de securitate actuali. Inițiativa are rolul de a asigura suveranitatea digitală și protecția datelor sensibile la nivelul blocului comunitar, în contextul unei competiții globale tot mai intense pe zona tehnologiilor emergente.

Tehnologia cuantică poate îndeplini sarcini complexe și poate duce la soluții pentru provocările globale actuale, inclusiv schimbările climatice, detectarea dezastrelor naturale și găsirea de noi soluții în domeniul sănătății. Potențialul tehnologiei cuantice de a oferi beneficii societale este însoțit de riscuri pe care utilizarea sa necorespunzătoare le poate reprezenta pentru securitatea cibernetică a comunicațiilor și a infrastructurii noastre conectate.

Timpul de tranziție către tehnologii post-cuantice este limitat

O soluție eficientă la aceste provocări o reprezintă criptografia post-cuantică, care utilizează metode de criptare bazate pe probleme matematice complexe, pe care chiar și computerele cuantice le consideră dificil de rezolvat. Toate statele membre ale UE, deci inclusiv și România, ar trebui să înceapă tranziția către noua tehnologie până la sfârșitul anului 2026. În același timp, protecția infrastructurilor critice ar trebui să fie trecută la criptografia post-cuantică cât mai curând posibil, cel târziu până la sfârșitul anului 2030.

Specialiștii în securitate atrag atenția asupra faptului că timpul de tranziție către tehnologii post-cuantice este limitat, iar întârzierea adoptării acestor soluții poate lăsa sistemele informatice vulnerabile în fața unor atacuri „retrospective”, în care datele interceptate astăzi ar putea fi decriptate în viitor, odată cu apariția computerelor cuantice funcționale.

Comisia Europeană a publicat deja recomandări și ghiduri pentru tranziția la criptografia post-cuantică, urmărind ca până în 2030 toate sistemele critice din UE să fie compatibile cu noile standarde. În acest context, România va trebui să accelereze procesul de evaluare și de adoptare a acestei tehnologii pentru a ține pasul într-o cursă în care securitatea digitală devine o componentă cheie a rezilienței naționale.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
Victoriile electorale ale democraților din Statele Unite au declanșat un val de îngrijorare pe Wall Street, unde investitorii se tem că noile autorități vor încetini dezvoltarea centrelor de date care susțin expansiunea inteligenței artificiale. În ședința de joi, S&P 500 a pierdut peste 4%, Nasdaq Composite s-a depreciat cu 5,5%, iar indicele VIX, care măsoară […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]