România începe tranziția la criptografia post-cuantică. Noile măsuri de protecție vor fi adoptate în Uniunea Europeană până la finalul anului 2026

România, ca și celelalte țări din Uniunea Europeană, va adopta criptografia post-cuantică, care este menită să protejeze datele în fața amenințărilor generate de computerele cuantice.

Toate statele membre ar trebui să înceapă tranziția către această tehnologie până la sfârșitul anului 2026.

UE face pasul spre criptografia post-cuantică. Cât de vulnerabilă este România

Foto: Digicert.com

Țara din UE cu cele mai supraevaluate locuințe

14:19

Carburanții se scumpesc din nou. Cât vom plăti la pompă în 2026

13:52

Statele membre ale UE, sprijinite de Comisia Europeană, au dat publicității o foaie de parcurs şi un calendar pentru a începe utilizarea acestei forme mai complexe de securitate cibernetică. Conceput cu algoritmi complecși, acesta este un punct cheie pentru a respinge amenințările cibernetice avansate, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Pentru a contracara noile tipuri de riscuri informatice, Uniunea Europeană a început să integreze oficial criptografia post-cuantică în infrastructurile critice și în sistemele guvernamentale, anticipând apariția computerelor cuantice capabile să spargă algoritmii de securitate actuali. Inițiativa are rolul de a asigura suveranitatea digitală și protecția datelor sensibile la nivelul blocului comunitar, în contextul unei competiții globale tot mai intense pe zona tehnologiilor emergente.

Tehnologia cuantică poate îndeplini sarcini complexe și poate duce la soluții pentru provocările globale actuale, inclusiv schimbările climatice, detectarea dezastrelor naturale și găsirea de noi soluții în domeniul sănătății. Potențialul tehnologiei cuantice de a oferi beneficii societale este însoțit de riscuri pe care utilizarea sa necorespunzătoare le poate reprezenta pentru securitatea cibernetică a comunicațiilor și a infrastructurii noastre conectate.

Timpul de tranziție către tehnologii post-cuantice este limitat

O soluție eficientă la aceste provocări o reprezintă criptografia post-cuantică, care utilizează metode de criptare bazate pe probleme matematice complexe, pe care chiar și computerele cuantice le consideră dificil de rezolvat. Toate statele membre ale UE, deci inclusiv și România, ar trebui să înceapă tranziția către noua tehnologie până la sfârșitul anului 2026. În același timp, protecția infrastructurilor critice ar trebui să fie trecută la criptografia post-cuantică cât mai curând posibil, cel târziu până la sfârșitul anului 2030.

Specialiștii în securitate atrag atenția asupra faptului că timpul de tranziție către tehnologii post-cuantice este limitat, iar întârzierea adoptării acestor soluții poate lăsa sistemele informatice vulnerabile în fața unor atacuri „retrospective”, în care datele interceptate astăzi ar putea fi decriptate în viitor, odată cu apariția computerelor cuantice funcționale.

Comisia Europeană a publicat deja recomandări și ghiduri pentru tranziția la criptografia post-cuantică, urmărind ca până în 2030 toate sistemele critice din UE să fie compatibile cu noile standarde. În acest context, România va trebui să accelereze procesul de evaluare și de adoptare a acestei tehnologii pentru a ține pasul într-o cursă în care securitatea digitală devine o componentă cheie a rezilienței naționale.