Prima pagină » România începe tranziția la criptografia post-cuantică. Noile măsuri de protecție vor fi adoptate în Uniunea Europeană până la finalul anului 2026

România începe tranziția la criptografia post-cuantică. Noile măsuri de protecție vor fi adoptate în Uniunea Europeană până la finalul anului 2026

România începe tranziția la criptografia post-cuantică. Noile măsuri de protecție vor fi adoptate în Uniunea Europeană până la finalul anului 2026
Prăbușirea cripto din Singapore riscă să declanșeze un val de relocări spre Hong Kong și Dubai / Fotografie: Shutterstock

România, ca și celelalte țări din Uniunea Europeană, va adopta criptografia post-cuantică, care este menită să protejeze datele în fața amenințărilor generate de computerele cuantice.

Toate statele membre ar trebui să înceapă tranziția către această tehnologie până la sfârșitul anului 2026.

UE face pasul spre criptografia post-cuantică. Cât de vulnerabilă este România

Uniunea Europeană va adopta criptografia post-cuantică până la finalul anului 2026

Foto: Digicert.com

Statele membre ale UE, sprijinite de Comisia Europeană, au dat publicității o foaie de parcurs şi un calendar pentru a începe utilizarea acestei forme mai complexe de securitate cibernetică. Conceput cu algoritmi complecși, acesta este un punct cheie pentru a respinge amenințările cibernetice avansate, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Pentru a contracara noile tipuri de riscuri informatice, Uniunea Europeană a început să integreze oficial criptografia post-cuantică în infrastructurile critice și în sistemele guvernamentale, anticipând apariția computerelor cuantice capabile să spargă algoritmii de securitate actuali. Inițiativa are rolul de a asigura suveranitatea digitală și protecția datelor sensibile la nivelul blocului comunitar, în contextul unei competiții globale tot mai intense pe zona tehnologiilor emergente.

Tehnologia cuantică poate îndeplini sarcini complexe și poate duce la soluții pentru provocările globale actuale, inclusiv schimbările climatice, detectarea dezastrelor naturale și găsirea de noi soluții în domeniul sănătății. Potențialul tehnologiei cuantice de a oferi beneficii societale este însoțit de riscuri pe care utilizarea sa necorespunzătoare le poate reprezenta pentru securitatea cibernetică a comunicațiilor și a infrastructurii noastre conectate.

Timpul de tranziție către tehnologii post-cuantice este limitat

O soluție eficientă la aceste provocări o reprezintă criptografia post-cuantică, care utilizează metode de criptare bazate pe probleme matematice complexe, pe care chiar și computerele cuantice le consideră dificil de rezolvat. Toate statele membre ale UE, deci inclusiv și România, ar trebui să înceapă tranziția către noua tehnologie până la sfârșitul anului 2026. În același timp, protecția infrastructurilor critice ar trebui să fie trecută la criptografia post-cuantică cât mai curând posibil, cel târziu până la sfârșitul anului 2030.

Specialiștii în securitate atrag atenția asupra faptului că timpul de tranziție către tehnologii post-cuantice este limitat, iar întârzierea adoptării acestor soluții poate lăsa sistemele informatice vulnerabile în fața unor atacuri „retrospective”, în care datele interceptate astăzi ar putea fi decriptate în viitor, odată cu apariția computerelor cuantice funcționale.

Comisia Europeană a publicat deja recomandări și ghiduri pentru tranziția la criptografia post-cuantică, urmărind ca până în 2030 toate sistemele critice din UE să fie compatibile cu noile standarde. În acest context, România va trebui să accelereze procesul de evaluare și de adoptare a acestei tehnologii pentru a ține pasul într-o cursă în care securitatea digitală devine o componentă cheie a rezilienței naționale.

Alte articole importante
Săptămână pe minus la Bursa de Valori București: peste 7 miliarde de lei șterse din capitalizare
Săptămână pe minus la Bursa de Valori București: peste 7 miliarde de lei șterse din capitalizare
Piața de capital din România a încheiat o săptămână marcată de scăderi, cu pierderi consistente în capitalizarea totală a companiilor listate. Potrivit datelor oficiale, Bursa de Valori București a pierdut aproximativ 7,2 miliarde de lei, echivalentul unui declin de 1,31%, în perioada 16–20 martie 2026. Capitalizarea totală a BVB ajuns la 544,5 miliarde de lei, […]
Motorina nu mai coboară: avertisment dur pentru România în 2026. „Prețurile rămân ridicate chiar și fără război”
Motorina nu mai coboară: avertisment dur pentru România în 2026. „Prețurile rămân ridicate chiar și fără război”
Prețurile motorinei din România vor rămâne la niveluri ridicate pe tot parcursul anului 2026, chiar și în scenariul optimist în care conflictul din Orientul Mijlociu s-ar încheia rapid. Avertismentul vine din partea expertului în energie Dumitru Chisăliță, care susține că lipsa intervenției statului riscă să amplifice dezechilibrele economice. „Piața motorinei din România se află exact […]
Câți bani oferă Meta ca să atragă creatori de pe YouTube și TikTok
Companii
Câți bani oferă Meta ca să atragă creatori de pe YouTube și TikTok
Conținutul digital a devenit o sursă reală de venit, astfel că mulți se întreabă cât plătește Meta pentru a atrage utilizatori de pe alte platforme. Diferențele de monetizare, bonusurile oferite și strategiile de fidelizare transformă această competiție într-un subiect de interes major pentru influenceri și specialiști din mediul online. Cu cât îi plătește Meta pe […]
Ce poate — și ce nu poate — învăța UE din facturile scăzute la energie ale Spaniei
Ce poate — și ce nu poate — învăța UE din facturile scăzute la energie ale Spaniei
În plină criză energetică generată de tensiunile din Orientul Mijlociu și blocajele din Strâmtoarea Ormuz, statele din Uniunea Europeană caută soluții rapide pentru a limita explozia facturilor la electricitate. În acest context, Spania pare să sfideze tendința generală, raportând costuri semnificativ mai mici pentru consumatori. Guvernul de la Madrid prezintă această performanță drept rezultatul investițiilor […]
Qatarul, lovit în plin de criza din Golf: pierderi uriașe și riscuri pentru economie
Qatarul, lovit în plin de criza din Golf: pierderi uriașe și riscuri pentru economie
Conflictul din Orientul Mijlociu produce efecte economice severe, iar Qatarul se confruntă cu unul dintre cele mai dure șocuri financiare din regiune. Dependența aproape totală de exporturile de gaz natural lichefiat (GNL) și blocajele logistice generate de tensiunile militare au pus presiune pe veniturile statului și pe stabilitatea sistemului bancar. Impactul ar putea fi fără […]
India vrea o apropiere „dramatică” de Uniunea Europeană
India vrea o apropiere „dramatică” de Uniunea Europeană
India își propune să aprofundeze semnificativ relațiile cu Uniunea Europeană, într-un context global marcat de instabilitate, inclusiv de tensiunile din Orientul Mijlociu și riscurile generate de un posibil conflict extins în jurul Iranului. Declarația a fost făcută de ministrul de externe indian, Subrahmanyam Jaishankar, care a subliniat că parteneriatul cu Europa intră într-o nouă etapă […]