Vicepreședintele Parlamentului European: Acordurile comerciale internaționale mari pot deveni un avantaj strategic pentru România

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, susține că România are de câștigat din marile acorduri comerciale internaționale, inclusiv din acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur, în ciuda criticilor venite din zona Guvernului și a Ministerului Agriculturii.

Oficialul european afirmă că opoziția autorităților nu reflectă realitatea din teren și interesele majorității agricultorilor români, ci mai degrabă poziția câtorva mari jucători din sector. Declarațiile au fost făcute vineri, la B1 TV, unde Ștefănuță a pus acordul UE–Mercosur în contextul geopolitic și economic actual, marcat de tensiuni comerciale și de slăbirea instituțiilor multilaterale.

„Vedeți cum arată lumea în care trăim, cum arată relațiile cu America Latină, care este nivelul de stres. Să ai un acord comercial cu un bloc cu 700 de milioane de oameni, nu e puțin lucru în lumea în care trăim, în care OMC-ul este distrus, în care ni se cer tarife din toate părțile”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Critici la adresa poziției Ministerului Agriculturii

Nicu Ștefănuță a fost tranșant în ceea ce privește poziția Ministerului Agriculturii față de acordul Mercosur, susținând că aceasta nu reprezintă interesele majorității fermierilor români. Potrivit acestuia, structura agriculturii din România este dominată de exploatații mici și foarte mici, care au nevoi diferite față de marile exploatații agricole.

„Poziția Ministrului reflectă insula Marea Brăilei și încă 5–6 mari producători. Nu reflectă marea masă a agricultorilor. Peste 90% din producătorii din România, în continuare, au între 2–4, sub 10 hectare”, a explicat Ștefănuță.

Oficialul european a subliniat că, în activitatea sa din Parlamentul European, încearcă să susțină tocmai această categorie majoritară de fermieri. „Eu, în Parlamentul European, lucrez pentru ca ei să aibă mai multe subvenții, ei să aibă mai multă putere ca să ajungă în piață”, a completat acesta.

Problemele reale din agricultura românească, ignorate în dezbatere

Vicepreședintele Parlamentului European a atras atenția că discuțiile despre riscurile importurilor din statele Mercosur ocolesc unele probleme structurale grave ale agriculturii românești. Printre acestea, el a menționat utilizarea pesticidelor neautorizate și impactul asupra mediului.

„În România se folosesc pesticide neautorizate în toată Uniunea Europeană. Se omoară albine, an de an. Deci eu nu m-aș îngrijora atât pentru pesticidele care se pun peste papaya din Paraguay, cât m-aș îngrijora pentru pesticidele care la noi fac ravagii în ciuda interdicției europene”, a declarat Ștefănuță.

În opinia sa, accentul pus exclusiv pe riscurile externe poate ascunde deficiențe interne care afectează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii românești.

România, potențial beneficiar al deschiderii piețelor internaționale

Nicu Ștefănuță a reiterat ideea că România ar putea profita de acordurile comerciale internaționale tocmai pentru că are o capacitate mare de producție agricolă. Accesul la piețe extinse ar putea oferi o supapă pentru valorificarea producției interne, mai ales în contextul unei piețe europene extrem de competitive.

„Eu cred că România poate câștiga din acordurile comerciale internaționale mari pentru că producem foarte mult”, a afirmat vicepreședintele Parlamentului European.

Acesta a făcut referire și la modificările recente ale acordului Mercosur, menite să răspundă temerilor exprimate de unele state membre și de organizațiile de agricultori.

Clauze de protecție și mecanisme de frânare a importurilor

Potrivit lui Ștefănuță, forma actuală a acordului UE–Mercosur diferă semnificativ de variantele anterioare, fiind introduse mecanisme de protecție pentru producătorii europeni.

„Mercosurul care a fost negociat a alterat, a schimbat radical în ultimele săptămâni. S-au pus frâne de consum. Adică dacă importăm prea multă carne, cum se spune, Uniunea Europeană poate să spună halt, oprim pentru șase luni, pentru două luni”, a explicat acesta.

De asemenea, perioada de tranziție invocată de autoritățile române a fost ajustată în cadrul negocierilor. „Perioada de aclimatizare, de care a vorbit domnul ministru de doi ani, și ea este în discuție. Fondurile suplimentare pentru agricultori, și ele au fost adaptate”, a mai precizat Ștefănuță.