46% dintre români consideră că statul este vinovat pentru situația lor

Aproape jumătate dintre români consideră că statul este principala cauză a dificultăților cu care se confruntă în prezent.

Percepțiile privind responsabilitatea statului, inechitatea sistemului și lipsa meritocrației sunt analizate în cea de-a doua ediție a Barometrului Informat.ro – Inscop Research.

Aproape jumătate dintre români dau vina pe stat pentru problemele lor

UE riscă un blocaj major în tranziția energetică: Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra deficitului de materii prime critice până în 2030

21:46

Studiu BNR: Fără PNRR, economia României ar fi crescut semnificativ mai lent între 2022 și 2024

21:34

Conform raportului Inscop research, 46% dintre români sunt pe deplin de acord cu afirmația „Simt că statul poartă o mare parte din vină pentru situația mea actuală”. Alți 24,6% sunt parțial de acord, 9,7% tind să nu fie de acord, iar 17,3% resping total această idee. Procentul celor care nu știu sau aleg să nu răspundă este de 2,4%.

Cei care susțin AUR, persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 60 de ani, precum și locuitorii din orașele mici tind să adere mai des la această opinie. Pe de altă parte, dezacordul față de această afirmație este exprimat cu precădere de votanții USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu studii superioare.

În ceea ce privește percepția asupra meritocrației, 48,2% dintre respondenți afirmă că sunt complet de acord cu ideea că „cei care reușesc în România nu sunt neapărat cei mai capabili, ci cei mai conectați”. Aproximativ un sfert (25,8%) sunt oarecum de acord, 5,1% tind să nu fie de acord, iar 15,6% sunt în total dezacord. Nehotărâții sau cei care nu au oferit un răspuns reprezintă 5,3%.

Această opinie este împărtășită în special de votanții PNL și USR, de tinerii sub 30 de ani și de angajații din sectorul public. În schimb, dezacordul față de afirmație este mai întâlnit în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani și al celor cu educație primară.

La întrebarea privind percepția asupra sistemului, 49,5% dintre participanți spun că sunt total de acord cu afirmația „Am senzația că sistemul este astfel construit încât să te țină pe loc”. De asemenea, alți 23,3% sunt parțial de acord, 8,2% înclină spre dezacord, iar 16,4% nu sunt deloc de acord. În același timp, 2,6% dintre respondenți nu au oferit nici un răspuns.

38,6% dintre români se simt ignorați

Cei mai înclinați să creadă că sistemul este un obstacol sunt votanții AUR, persoanele cu studii medii, angajații din sectorul public și locuitorii din orașele mici. În schimb, dezacordul este mai frecvent printre votanții PSD și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și locuitorii din București sau din orașele mari, relatează Agerpres, care citează datele Inscop Research.

În privința percepției legate de inechitatea socială, 38,6% dintre români sunt complet de acord cu afirmația „Simt că alții au fost ajutați pe nedrept, în timp ce eu am fost ignorat(ă)”. De asemenea, 20,2% sunt oarecum de acord, 11,3% tind să nu fie de acord, iar 25,4% se declară în total dezacord. Ponderea celor care nu știu sau nu răspund este de 4,4%.

Opinia este împărtășită mai ales de votanții AUR, de persoanele între 30 și 44 de ani și de locuitorii din mediul rural. Pe de altă parte, cei mai puțin de acord cu această afirmație sunt votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din orașele mari, inclusiv București. În final, 54,5% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Cred că succesul unora este rezultatul unui sistem corupt sau nedrept”, 21,7% sunt parțial de acord, 5,5% tind să fie în dezacord, iar 15,2% resping complet ideea. Nehotărâții sau non-răspunsurile însumează 3,1%.

Aderă mai frecvent la această opinie persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, locuitorii Capitalei și angajații din sectorul privat. De cealaltă parte, printre cei care se opun acestei idei se regăsesc în principal votanții PSD, persoanele între 45 și 59 de ani și locuitorii din mediul rural.

Sondajul s-a bazat pe interviuri telefonice (metoda CATI), aplicate pe un eșantion stratificat de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±2,9%, cu un nivel de încredere de 95%.