Italia rămâne fără tineri talentați. Exodul creierelor agravează criza demografică și presiunea economică din peninsulă

Guvernatorul Băncii Centrale a Italiei, Fabio Panetta, a tras un semnal de alarmă privind efectele negative pe care le are plecarea masivă a tinerilor educați în străinătate asupra economiei țării. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „brain drain” (exodul creierelor), adâncește problemele generate de o forță de muncă în proces accelerat de îmbătrânire.

Pierderea capitalului uman și necesitatea de a crea oportunități atractive

Fabio Panetta a subliniat importanța unor măsuri concrete pentru a păstra talentele în Italia și pentru a asigura o ocupare productivă a tinerilor, astfel încât aceștia să contribuie la creșterea economică a țării.

„Este nevoie să creăm oportunități de angajare atractive pentru numeroșii italieni care părăsesc țara în căutarea unor perspective mai bune”, a declarat Panetta pentru Financial Times.

Cele 72 de ore care au prăbușit acordul comercial SUA–Canada

16:37

Fermierii greci, acuzați că au încasat subvenții UE pentru zeci de mii de animale inexistente

14:33

Creșterea alarmantă a numărului de emigranți

În 2024, aproximativ 156.000 de italieni au plecat în străinătate, în special în Germania, Spania, Regatul Unit și alte țări, ceea ce reprezintă o creștere de 36,5% față de anul precedent. Numărul total al persoanelor care au părăsit Italia în 2024 a fost de aproape 191.000, inclusiv 35.000 de rezidenți străini pe termen lung, majoritatea români care s-au întors acasă. Aceste cifre, furnizate de Institutul Național de Statistică italian (Istat), marchează cel mai ridicat nivel al emigrației din ultimii 25 de ani.

Criza demografică și îmbătrânirea populației

Italia se confruntă cu una dintre cele mai acute scăderi demografice din Europa, după decenii de scădere a natalității. În prezent, aproximativ un sfert din cei 59 de milioane de locuitori ai țării au peste 65 de ani, în timp ce doar 12% sunt copii sub 14 ani. Se estimează că populația activă va scădea cu încă 5 milioane de persoane până în 2040.

Impactul emigrației asupra forței de muncă

Exodul populației contribuie semnificativ la presiunea asupra pieței muncii. Între 2014 și 2023, peste un milion de italieni au emigrat pentru a se stabili în străinătate, iar numărul plecărilor anuale a crescut constant în această perioadă, potrivit datelor Istat. În același interval, puțin peste jumătate dintre aceștia s-au întors în Italia după o perioadă petrecută în afara țării.

Dintre emigranți, peste o treime — 367.000 de persoane — aveau între 25 și 35 de ani, inclusiv 146.000 absolvenți de facultate. În schimb, doar 113.000 de italieni din aceeași categorie de vârstă s-au întors, dintre care mai puțin de 50.000 aveau studii superioare.

Pierderea netă a tinerilor absolvenți

Raportul Istat publicat recent evidențiază un dezechilibru constant în balanța migrației tinerilor absolvenți, cu o pierdere netă de aproximativ 97.000 de persoane în ultimul deceniu, ceea ce reprezintă un deficit semnificativ de capital uman calificat.

Fenomenul exodului tinerilor calificați s-a intensificat în timp. În 2014, doar unul din trei emigranți italieni avea studii superioare, în timp ce în 2023, jumătate dintre cei care au părăsit țara dețineau cel puțin o diplomă universitară, conform Istat.

Oportunități internaționale și factorii care determină plecarea

În ultimii ani, au proliferat portaluri online în limba italiană, precum cel al agenției de recrutare Workwide din Suedia, care oferă locuri de muncă pentru italieni în Europa. De asemenea, țări mai îndepărtate, precum Canada, caută personal pentru meserii precum asistente medicale, șoferi sau contabili.

Un factor important care determină plecarea este faptul că salariile reale din Italia sunt în prezent sub nivelul anului 2000, afectate de inflația post-pandemică.

„Salariile reale au crescut mult mai puțin decât în alte țări europene majore”, a explicat Panetta.

Perspective economice și soluții pentru deficitul de forță de muncă

Banca Italiei estimează că scăderea populației active ar putea conduce la o reducere a PIB-ului cu 11%. Totuși, Panetta consideră că deficitul tot mai accentuat de forță de muncă poate fi atenuat prin recrutarea de muncitori din străinătate.

„Imigrația legală poate aduce o contribuție semnificativă, în special în sectoarele construcțiilor și turismului, care se confruntă cu un deficit tot mai mare de forță de muncă”, a adăugat guvernatorul.