ACAROM avertizează: suspendarea programului Rabla lovește clienții deja angajați financiar

Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) trage un semnal de alarmă ca urmare a suspendării programului Rabla 2025 pentru persoane fizice.

Organizația solicită autorităților reluarea urgentă a programului, subliniind impactul negativ major asupra pieței, producătorilor, dealerilor și consumatorilor români.

ACAROM se declară îngrijorată după suspendarea programului Rabla 2025

Românii pot investi din nou în titlurile de stat Fidelis. Dobânzile ajung la 7,5% în lei și 6,25% în euro

17:41

Zi decisivă pentru viitorul Șantierului Naval Mangalia. Rheinmetall și MSC vor să transforme platforma într-un centru strategic european

15:15

Pe fondul incertitudinii politice și al întârzierilor administrative generate de tranziția către un nou guvern, Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) avertizează că suspendarea programului Rabla 2025 are un impact major asupra întregii piețe auto.

Decizia Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) de a bloca lansarea programului dedicat persoanelor, luată cu doar 24 de ore înainte de debutul oficial, a generat confuzie și nemulțumire atât în rândul clienților, cât și al industriei auto. ACAROM se declară profund îngrijorată cu privire la posibilitatea suspendării parțiale sau totale a programului Rabla.

„Considerăm că declarațiile privind lipsa de oportunitate a programului Rabla pentru autovehicule sunt nefondate și nesustenabile, nefăcând altceva decât să aducă și mai multă incertitudine pe o piață cu turbulențe și în scădere puternică. Într-un context economic-industrial extrem de volatil, al unei transformări profunde a sectorului auto atât din punct de vedere al industriei, dar și al pieței de vehicule la nivelul Uniunii Europene și implicit al României, stoparea sau eliminarea unor programe de susținere a vânzării de autovehicule noi mai eficiente, mai sigure și mai puțin poluante este o greșeală imensă care va aduce României pierderi greu de recuperat”, se precizează în comunicatul ACAROM.

Potrivit asociației, suspendarea programului afectează un sector deja în scădere accentuată, cu o diminuare de 26% a înmatriculărilor de autoturisme noi pentru persoane fizice în primele cinci luni din 2024. În plus, dealerii auto rămân cu stocuri mari de vehicule pregătite pentru a răspunde cererii generate de Rabla, ceea ce presupune costuri financiare semnificative pentru companii.

ACAROM solicită reluarea rapidă a programului Rabla

România continuă să dețină unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Uniunea Europeană, cu o vârstă medie de 15,4 ani, cu mult peste media UE, situată la nivelul de 12,5 ani. Datele ACAROM arată că 70% dintre autoturismele înmatriculate pentru prima dată în 2024 sunt second-hand. De asemenea, peste 80% din parcul auto național are o vârstă mai mare de 10 ani, față de 45% în UE, în timp ce, între 2007 și 2024, au fost importate peste 5,3 milioane de autoturisme rulate.

„În cazul în care aceste tendințe se mențin, vârsta medie a parcului auto va ajunge la 17 ani până în anul 2030, existând premisele ca odată cu apropierea de anul-prag 2035 (zero emisii din transportul auto), un val mai mare de autoturisme second-hand să pătrundă în România. Îmbătrânirea parcului auto creează dificultăți în reducerea emisiilor de CO₂ și implicit în atingerea obiectivelor asumate prin intermediul Pactului Ecologic European (Green Deal) și a altor programe și direcții care vizează reducerea poluării generate în sectorul auto”, avertizează ACAROM.

Asociația cere reluarea rapidă a programului Rabla pentru persoanele fizice, dar și elaborarea unor politici coerente, bazate pe consultări reale cu actorii din industrie, menite să sprijine modernizarea și decarbonizarea transportului în România.

Ce înseamnă programul Rabla pentru bugetul de stat

Considerat unul dintre cele mai de succes programe derulate de autoritățile române, Rabla pentru autovehicule a dovedit în cei peste 20 de ani de la lansare o eficiență extrem de ridicată. În acest interval au fost scoase de pe piață peste un milion de autovehicule vechi, iar prin intermediul programului au fost înmatriculate peste 650.000 de automobile noi.

Eficiența programului este dată nu numai de numărul de mașini vechi scoase din uz/casate, dar mai ales de componenta economică a acestuia. Vânzările de autovehicule noi sunt fiscalizate în proporție de 100%, astfel că raportul între sumele alocate și cele colectate ca urmare a achiziției de vehicule noi prin Rabla este de 1 la 1,5 (adică pentru 1 leu alocat se colectează 1,5 lei), și aici ne referim doar la TVA.

Dacă sunt incluse și sumele adiacente colectate la bugetul statului din impozit pe salarii, impozit pe profit, CAS și CASS, accize combustibili etc., raportul beneficiu/cost al programului pentru vehicule depășește 1 la 2 (adică pentru 1 leu cheltuit, statul câștigă 2 lei).

Astfel, în pofida opiniilor contrare exprimate în media, programul RABLA pentru autovehicule aduce venituri la bugetul de stat, nefiind nicidecum o cheltuială nejustificată.