Prima pagină » Programul Rabla, suspendat până la formarea noului Guvern

Programul Rabla, suspendat până la formarea noului Guvern

Programul Rabla, suspendat până la formarea noului Guvern
Foto: Shutterstock

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat suspendarea programelor de finanțare aflate în derulare, inclusiv a sesiunii Rabla pentru persoane fizice.

Măsura, care este valabilă până la formarea noului Guvern, generează o stare de incertitudine în rândul celor care intenționau să acceseze fonduri pentru achiziția de autoturisme.

AFM a suspendat programul Rabla pentru persoane fizice

Programul Rabla, suspendat până la formarea noului Guvern

„Administraţia Fondului pentru Mediu anunţă suspendarea tuturor programelor de finanţare în desfăşurare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice, programată pentru mâine, 19.06.2025, la ora 10:00”, a transmis, miercuri, AFM într-un comunicat de presă.

Decizia a fost luată în contextul negocierilor din ultimele zile privind constituirea unui nou Guvern, care are ca scop asigurarea echilibrului şi a stabilităţii atât la nivel guvernamental, cât şi în gestionarea alocărilor bugetare.

„Negocierile din ultimele zile în ceea ce priveşte constituirea unui nou Guvern au scopul de a aduce echilibru şi stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcţie de nevoile actuale ale populaţiei. AFM îşi va păstra poziţia şi va promova finanţarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calităţii vieţii oamenilor. Este important ca lucrurile să fie făcute pe rând, cu răbdare şi înţelepciune, tocmai de aceea suspendarea programelor AFM este un argument solid pentru ca priorităţile guvernului să poată fi onorate”, a declarat Florin Bănică, preşedintele AFM.

AFM îşi reafirmă angajamentul de a susţine proiectele de mediu cu impact direct asupra calităţii vieţii şi protejării mediului înconjurător, dar consideră că acest moment de suspendare este necesar pentru ca noile priorităţi guvernamentale să poată fi stabilite într-un mod echilibrat, sustenabil şi transparent, transmite News.ro.

Ministrul Mediului speră cvă programul Rabla nu se va opri

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, afirma, la sfârşitul săptămânii trecute, că Rabla 2025 este unul eficient, și se declara încrezător că programul de finanțare va continua şi anul acesta, deşi coaliţia de guvernare încearcă să reducă din cheltuielile bugetare pentru a acoperi deficitul de peste 9%.

„Fiecare ne dorim ca în propriul oraş unde locuim să respirăm un aer mai curat şi din motivul acesta am mărit valoarea ecotichetului, pentru că lumea se apucase iar să cumpere maşini second-hand din vestul Europei”, a spus ministrul Mediului, la Prima TV.

Bugetul Programului Rabla din acest an este de 1,43 miliarde de lei, cu aproape 50% mai mare decât cel din 2024, bani care ajung „într-un procent însemnat” la producătorii români de automobile. Valoarea ecotichetului pentru maşinile electrice a fost majorată la 7.500 de euro, faţă de 5.000 de euro anul trecut. Este, însă, pentru prima dată când programul de finanțare pentru înnoirea parcului auto național demarează atât de târziu, ceea ce a dus la o creștere a înmatriculărilor de mașini la mâna a doua.

„Speranţa mea este că Programul Rabla nu se va opri. Spun asta gândindu-mă la tradiţia de 20 de ani a acestui program, care şi-a dovedit utilitatea. Fără îndoială, e un program eficient. Spun asta gândindu-mă la un jalon din PNRR, pe care trebuie să îl îndeplinim, şi care se referă la un sfert de milion de rable scoase de pe străzile României până în anul 2026. Spun asta gândindu-mă la cei doi mari producători de autoturisme din România, care şi-au dimensionat business-ul şi cu luarea în considerare a programului Rabla. Pentru că, totuşi, injectăm 1,43 de miliarde de lei anul acesta, sau cel puţin asta ne-am propus, în piaţă, iar aceşti bani ajung într-un procent însemnat şi la cele două mari companii, la producătorii români de autoturisme, la Dacia şi la Ford, fără a-i minimaliza pe importatori. Există în România o întreagă industrie a pieselor auto, care alimentează şi fabricile din Europa. Şi am citit statistici legate de numărul de componente dintr-o maşină importată din altă ţară, numărul de componente fabricate în România şi am constatat că acest procent este unul însemnat. Din acest motiv şi gândindu-mă la zecile de mii de români care aşteaptă cu nerăbdare lansarea programului, aşa cum l-au aşteptat în fiecare an, eu cred că programul Rabla trebuie să continue. Şi dacă, în viitor, guvernul va decide că nu mai doreşte să finanţeze un astfel de program, bineînţeles că o poate face anunţând în prealabil că îşi propune să diminueze această măsură de sprijin”, a mai spus Mircea Fechet la Prima TV.

Care sunt principalele programe finanțate în 2025

  • Programul privind panourile fotovoltaice – 1,50 miliarde de lei pentru relansarea programului în 2025;
  • Programul Rabla Auto – 1,43 miliarde de lei pentru promovarea vehiculelor nepoluante, pentru lansarea unei noi sesiuni dedicate persoanelor fizice și juridice, care de această dată se vor înscrie direct în platformă, nu prin intermediul dealerilor;
  • Iluminat public stradal cu LED – 500 de milioane de lei pentru relansarea programului în 2025;
  • Eficiență energetică în clădiri publice – 500 de milioane de lei pentru lansarea unei noi sesiuni de finanțare;
  • Rabla sobe – 250 de milioane de lei pentru instalarea de aparate de încălzire în zonele montane;
  • Finanțarea bateriilor de stocare pentru sisteme fotovoltaice – 400 de milioane lei pentru completarea investițiilor realizate prin programele de energie verde;
  • Înființarea de parcuri în aglomerările din București – 50 de milioane de lei pentru crearea de spații verzi în vederea reducerii poluării;
  • Program sportiv FOTE Brașov 2027 – 50 de milioane de lei pentru eficientizarea energetică a infrastructurii schiabile;
  • Rabla Termopane – înlocuirea termopanelor pentru eficiență energetică – 50 de milioane de lei pentru reducerea pierderilor de căldură în locuințe;
  • Programul național de creștere a sechestrării carbonului în pădurile din fondul forestier național – 200 de milioane de lei;
  • Program Casa Verde PLUS – pompe de căldură – 100 de milioane de lei pentru completarea sistemelor fotovoltaice existente cu soluții de încălzire eficiente.
Alte articole importante
Gazul, soluție sau capcană? Raportul care critică marile proiecte energetice ale României
Gazul, soluție sau capcană? Raportul care critică marile proiecte energetice ale României
România este menționată alături de Germania și Polonia într-un raport european care avertizează că Uniunea Europeană riscă să își prelungească dependența de combustibilii fosili, în loc să accelereze tranziția către surse regenerabile și tehnologii moderne de stocare a energiei. Investiții în infrastructura de gaze naturale, în ciuda obiectivelor climatice asumate Analiza, realizată de organizația Beyond […]
Investitorii au împins piața la un nou nivel. Bursa de Valori București a adăugat peste 21 de miliarde de lei în doar câteva zile
Investitorii au împins piața la un nou nivel. Bursa de Valori București a adăugat peste 21 de miliarde de lei în doar câteva zile
Bursa de Valori București a încheiat una dintre cele mai bune săptămâni din acest an, cu o creștere semnificativă a valorii companiilor listate și cu noi recorduri pentru principalul indice al pieței. Potrivit datelor oficiale, capitalizarea bursieră a BVB crescut cu peste 21,4 miliarde de lei în intervalul 15-19 iunie 2026, ceea ce reprezintă un […]
Una dintre cele mai mari licitații organizate de stat: active de aproape 3 miliarde de lei ajung pe platforma ANAF
Una dintre cele mai mari licitații organizate de stat: active de aproape 3 miliarde de lei ajung pe platforma ANAF
Autoritățile fiscale au declanșat una dintre cele mai ample operațiuni de valorificare a activelor sechestrate din ultimii ani, după ce CFR Marfă a făcut pași oficiali către procedura de faliment. Miza este uriașă: recuperarea unei părți cât mai consistente din datoriile de peste 1,3 miliarde de lei pe care compania le are către stat. În […]
O amenințare juridică în plin turneu mondial. Spania respinge scenariul confiscării activelor la Cupa Mondială: un fond american vizează dispute vechi de peste un deceniu
Economie mondială
O amenințare juridică în plin turneu mondial. Spania respinge scenariul confiscării activelor la Cupa Mondială: un fond american vizează dispute vechi de peste un deceniu
Autoritățile spaniole resping ferm ideea că active ale Federației Regale Spaniole de Fotbal ar putea fi confiscate în timpul Cupei Mondiale din 2026, pe fondul unei dispute internaționale complexe legate de investiții în energie regenerabilă. Cazul a reaprins tensiuni juridice și economice vechi de peste 10 ani, după ce un fond de investiții din SUA […]
Producția internă de gaze a scăzut la începutul lui 2026, în timp ce importurile au explodat. Ce arată cele mai noi date oficiale
Macroeconomie
Producția internă de gaze a scăzut la începutul lui 2026, în timp ce importurile au explodat. Ce arată cele mai noi date oficiale
Producția de gaze naturale a României a înregistrat un recul în primele patru luni din 2026, în timp ce importurile au crescut puternic, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția indică o dependență mai mare de sursele externe în prima parte a anului, chiar dacă autoritățile estimează o revenire a producției în […]
Un raport alarmant: generațiile tinere, în prima linie a crizei climatice. Copiii plătesc cel mai mare preț al schimbărilor climatice, avertizează ONU
Economie mondială
Un raport alarmant: generațiile tinere, în prima linie a crizei climatice. Copiii plătesc cel mai mare preț al schimbărilor climatice, avertizează ONU
Schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare abstractă pentru viitor, ci o realitate care afectează deja miliarde de oameni. Potrivit unei analize recente realizate de Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), copiii sunt categoria cea mai vulnerabilă în fața fenomenelor meteo extreme, a bolilor favorizate de încălzirea globală și a dezastrelor naturale tot mai frecvente. […]