Analiză Frames: România intră în cursa pentru titlul de lider industrial în Europa Centrală și de Est

România se apropie cu pași repezi de titlul de lider industrial în Europa Centrală și de Est. De la poziția geografică avantajoasă și până la investițiile masive în infrastructură, țara noastră ar putea deveni, în următorii ani, unul dintre principalii poli de producție și logistică din regiune. Însă, condiția esențială este stabilitatea fiscală și accelerarea proiectelor de modernizare.

România intră în cursa pentru titlul de lider industrial în Europa Centrală și de Est

Analiza realizată de compania de consultanță Frames arată că România se află într-un moment de cotitură. În contextul geopolitic actual, marcat de tensiuni comerciale și de nevoia companiilor de a-și scurta lanțurile de aprovizionare, țara noastră devine o destinație atractivă pentru relocarea capacităților de producție.

Poziția geografică, la granița estică a Uniunii Europene, și accesul la Marea Neagră sunt avantaje greu de ignorat pentru investitori. Aceștia pot astfel deservi eficient atât piețele din Europa Centrală și de Vest, cât și pe cele din Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

Inflația anuală a crescut cu aproape trei procente în luna iulie

11:08

Inteligența artificială, percepută ambivalent de români: 25% văd risc de adâncire a inegalităților, alți 25% cred că va reduce discrepanțele

11:01

Adrian Negrescu, managerul Frames, subliniază că „următorii ani promit să fie unii dintre cei mai dinamici și profitabili din istoria recentă a României” pentru cei care știu să identifice oportunitățile.

Creștere accelerată a pieței de spații industriale

Statistica susține totuși optimismul: stocul de spații industriale și logistice moderne din România a ajuns la 7,5 milioane de metri pătrați, ceea ce ne plasează pe locul trei în Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia.

Rata de neocupare este de numai 5%, iar chiriile au crescut cu 25-30% față de nivelurile de dinaintea pandemiei. În timp ce în trecut dezvoltarea era alimentată în special de comerțul electronic și centrele logistice, acum spațiile dedicate producției reprezintă o treime din cerere – dublu față de media din anii anteriori.

Bucureștiul și Ilfovul rămân principalele hub-uri, cu 3,8 milioane de metri pătrați de spații moderne. Totuși, orașele din vest precum Timișoara, Arad, Brașov și Sibiu, câștigă teren datorită proximității față de granița cu Ungaria și infrastructurii rutiere în continuă dezvoltare.

Infrastructura, un factor-cheie în extinderea geografică

Investițiile în infrastructură au potențialul de a muta centrul de greutate și către zonele mai puțin dezvoltate. Autostrada A7, aflată în construcție, deschide perspective noi pentru estul țării, aducând pe radarul investitorilor orașe precum Iași și Bacău, anterior ocolite din cauza lipsei de conectivitate.

De asemenea, lucrările la Centura A0 a Capitalei vor încuraja și extinderea spațiilor logistice, mai ales în sudul Bucureștiului, unde terenurile sunt mai accesibile și conexiunile cu principalele coridoare europene vor fi îmbunătățite.

Context geopolitic și oportunități strategice

Un alt factor care poate stimula masiv investițiile este creșterea bugetelor NATO pentru apărare. Proximitatea față de zona de conflict din Ucraina transformă România într-un potențial centru logistic și industrial pentru reconstrucția post-conflict și pentru susținerea infrastructurii militare.

În special regiunea Moldovei ar putea beneficia de investiții în industrie și infrastructură strategică, atât din surse europene, cât și din parteneriate internaționale. Fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un alt catalizator pentru modernizarea rețelelor de transport și energie, esențiale pentru atragerea producătorilor.

Provocarea majoră: stabilitatea fiscală

Deși perspectivele sunt favorabile, există și factori de risc. Modificările fiscale recente au ridicat semne de întrebare în rândul investitorilor, iar incertitudinea legislativă poate descuraja planurile pe termen lung.

„Fără un cadru fiscal stabil și predictibil, atractivitatea României poate fi afectată. Investitorii privesc pe termen lung și au nevoie de siguranța că regulile jocului nu se schimbă brusc”, avertizează Negrescu.