Avertisment FMI: Războiul ar putea declanșa cereri de sprijin suplimentar de până la 50 de miliarde de dolari

Războiul din Orientul Mijlociu începe să producă efecte sistemice în economia globală: Fondul Monetar Internațional anticipează o creștere semnificativă a cererii de finanțare, în timp ce perspectivele de creștere sunt revizuite în jos, iar riscurile inflaționiste revin în prim-plan.

Directorul general al Fondul Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat că instituția se așteaptă, pe termen scurt, la o creștere a cererilor de sprijin financiar. Șefa FMI a estimat că solicitările se vor plasa între 20 și 50 de miliarde de dolari, pe fondul impactului economic generat de conflict, notează Reuters.

Într-un discurs ținut înainte de reuniunile FMI și Băncii Mondiale de săptămâna viitoare, Georgieva a declarat că războiul a determinat Fondul să își reducă previziunile de creștere globală.

Analiză: Sistemul bancar românesc, printre cele mai solide din UE la capitolul lichiditate în 2025

09:37

INS: Doar trei din zece gospodării și-au permis o săptămână de concediu în afara locuinței în 2025

17:53

Șocul geopolitic se transmite rapid în economie

Potrivit FMI, războiul declanșat la finalul lunii februarie a determinat deja revizuirea în scădere a prognozelor de creștere economică globală. Chiar și în scenariul optimist, revenirea la situația anterioară este improbabilă.

„Chiar și în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară și curată la status quo anterior’, a spus Georgieva. De exemplu, complexul Ras Laffan din Qatar, care produce 93% din totalul gazelor lichefiate din Golf, a fost închis din 2 martie și ar putea dura între trei și cinci ani până când va reveni la capacitate maximă.

Adevărul este că nu știm cu adevărat ce ne rezervă viitorul pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz sau pentru redresarea traficului aerian regional. Ceea ce știm este că creșterea va fi mai lentă – chiar dacă noua pace este durabilă”, a spus directorul FMI.

FMI pregătește scenarii: de la stabilizare la criză energetică prelungită

În paralel, incertitudinile legate de tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz și de reluarea traficului aerian regional amplifică riscurile pentru economie.

Chiar și în contextul unui armistițiu temporar anunțat de președintele Donald Trump, tensiunile rămân ridicate, iar evoluțiile din regiune pot schimba rapid direcția piețelor.

În raportul World Economic Outlook, care va fi publicat săptămâna viitoare, FMI va prezenta mai multe scenarii — de la o normalizare relativ rapidă până la unul în care prețurile energiei rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată.

Chiar și scenariul cel mai favorabil implică o încetinire a creșterii economice globale, din cauza distrugerilor de infrastructură, întreruperilor în aprovizionare și a scăderii încrederii investitorilor.

În ianuarie, FMI estima o creștere economică globală de 3,3% în 2026 și 3,2% în 2027 — cifre care sunt acum sub presiune.

Presiune pe inflație și mesajul FMI pentru băncile centrale

Șocul energetic a început deja să se reflecte în așteptările inflaționiste pe termen scurt. În acest context, FMI transmite un mesaj ferm către băncile centrale: dacă inflația scapă de sub control, răspunsul trebuie să fie rapid. Instituția recomandă intervenții decisive prin majorarea ratelor dobânzii, pentru a evita declanșarea unei spirale inflaționiste.

Pe fondul deteriorării condițiilor economice, FMI avertizează că ajustarea cererii este inevitabilă. În același timp, Georgieva face apel la evitarea măsurilor unilaterale care pot amplifica criza. Controalele la export, plafonările de prețuri sau subvențiile nețintite pot destabiliza suplimentar economia globală.

„Nu turnați benzină pe foc”, a avertizat șefa FMI.

În schimb, multe state au început deja să adopte măsuri de conservare — de la limitarea utilizării vehiculelor private până la extinderea muncii la distanță — în încercarea de a reduce presiunea asupra resurselor energetice.

FMI: sistemul are încă resurse, dar cererea va crește

În perspectiva reuniunilor FMI și ale Banca Mondială de săptămâna viitoare, instituția transmite că dispune de suficiente resurse pentru a sprijini statele afectate.

Totuși, semnalul este clar: numărul țărilor care vor solicita sprijin financiar este în creștere, iar presiunea asupra mecanismelor internaționale de finanțare va deveni tot mai mare în perioada următoare.