Prima pagină » Avioane F-16 transformate în drone: proiect Boeing de peste 300 de milioane de dolari

Avioane F-16 transformate în drone: proiect Boeing de peste 300 de milioane de dolari

Avioane F-16 transformate în drone: proiect Boeing de peste 300 de milioane de dolari
„Ochii” NATO în România: dronele olandeze păzesc Flancul Estic

Boeing primește o gură de oxigen din partea armatei americane și va transforma avioane F-16 retrase din serviciu în drone fără pilot.

Comanda a fost emisă de Air Force Life Cycle Management Center din cadrul bazei Eglin din Florida, iar valoarea totală a contractului anunțat săptămâna trecută este de 318 milioane de dolari.

Avioane F-16 scoase din uz vor fi tranformate de Boeing în drone QF-16

Avioane F-16 transformate în drone: proiect Boeing de peste 300 de milioane de dolari

Foto: Eglin.af.mil

Într-o perioadă marcată de un scandal global legat de siguranța avioanelor comerciale, întârzieri majore la proiectele civile și pierderi financiare considerabile, divizia de apărare din cadrul Boeing încearcă să-și păstreze credibilitatea prin livrarea de proiecte strategice pentru armata americană.

Astfel, divizia Boeing Defense, Space & Security a primit o comandă de a converti avioane de luptă F‑16 retrase din serviciul Forțelor Aeriene ale SUA în versiuni fără pilot. Denumite QF‑16, acestea vor fi folosite drept ținte aeriene de scară reală în exercițiile de tragere.

Comanda a fost emisă de Air Force Life Cycle Management Center din cadrul bazei Eglin din Florida și atribuie fabricii Boeing din St. Louis sarcina de a instala sisteme de telemetrie, echipamente de notare a tragerilor, mecanisme de siguranță pentru terminarea zborului și sisteme avansate de pilotaj fără echipaj, pentru a răspunde cerințelor tot mai sofisticate ale testelor cu rachete, potrivit Military Aero Space.

Acest proiect continuă o tradiție veche de zeci de ani. Mai exact, încă din anii 1960, avioanele de luptă retrase, precum F‑100, F‑4 și F‑104, au fost transformate în ținte aeriene pentru antrenamentele cu muniție reală. Versiunile QF‑16 vor înlocui vechile QF‑4 Phantom, oferind un grad superior de realism în testarea armelor împotriva aeronavelor de generația a patra.

Forțele Aeriene ale SUA vor opera până la 210 de unități QF‑16 dintr-o bază situată în Jacksonville (Florida), urmând ca integrarea completă în flotă să aibă loc până în decembrie 2026.

Ce înseamnă proiectul QF-16 pentru Boeing

Acest contract vine într-un moment în care imaginea Boeing este afectată de multiple crize. Producătorul se află sub lupa publicului și a autorităților după prăbușirea unui model 787 Dreamliner operat de Air India, tragedie soldată cu moartea a peste 270 de persoane de la bord și de la sol. A fost primul accident fatal al acestui model de la introducerea sa în 2011.

De asemenea, programul 737 MAX continuă să provoace probleme, după ce două accidente aviatice între 2018 și 2019 au dus la moartea a 346 de persoane. În ianuarie 2024, un incident grav a implicat desprinderea unui panou de ușă în timpul zborului la o aeronavă MAX 9, ceea ce a dus la impunerea de restricții asupra ritmului de producție (limitat la 38 de avioane pe lună de către FAA).

Rezultatul a fost o pierdere de patru miliarde de dolari într-un singur trimestru și o scădere de aproape 35% a acțiunilor Boeing în 2024.  De asemenea, livrările comerciale au fost serios afectate, doar 348 de avioane fiind livrate față de cele 766 vândute de rivalii de la Airbus, mai precizează Interesting Engineering.

Divizia de apărare a Boeing nu este nici ea scutită de probleme. Proiecte precum avionul-tanker KC-46 Pegasus, capsula spațială Starliner și noul Air Force One au fost afectate de întârzieri, deficiențe de calitate și costuri suplimentare de miliarde de dolari. În plus, compania se confruntă cu valuri de plecări din conducere și acuzații grave din partea avertizorilor de integritate.

QF‑16, soluția salvatoare

În acest context, programul QF‑16 reprezintă o soluție salvatoare pentru Boeing. Spre deosebire de proiectele comerciale afectate de scandaluri, conversia F‑16-urilor în drone „Zombie Viper” a progresat constant, primul zbor cu echipaj având loc în 2012, iar prima misiune fără pilot în 2013.

Aceste avioane reconvertite sunt capabile de manevre supersonice cu până la 9 G și pot funcționa atât pilotat, cât și de la distanță. Ele sunt esențiale pentru simularea realistă a amenințărilor în testele cu rachete aer-aer și sol-aer. Boeing va elimina armamentul și radarul original și va instala sisteme de control la distanță și telemetrie pentru a permite operațiuni de testare complexe.

Proiectul QF‑16 oferă producătorului american o șansă importantă de a-și redobândi credibilitatea, cel puțin în sectorul apărării. Cu toate acestea, în condițiile în care compania se confruntă cu întârzieri și probleme cronice la proiecte esențiale precum 777X sau Starliner, drumul către redresare completă rămâne anevoios. Succesul programului QF‑16 poate reprezenta un model de revenire pentru gigantul aerospațial american, dar este doar un pas într-un moment critic al existenței sale.

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul […]
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Piață de Capital - Fonduri
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Macroeconomie
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
Macroeconomie
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]