Băncile din UE sunt pregătite pentru criză, dar riscă pierderi estimate de 547 miliarde de dolari

Băncile din UE sunt pregătite să facă față în caz de criză globală cauzată de tensiunile generate de un război comercial, dar riscă pierderi uriașe.

Totuși, în cel mai sever scenariu, sectorul bancar s-ar putea confrunta cu pierderi totale de până la 547 miliarde de dolari în următorii trei ani.

Băncile din UE rezistă unei crize generată de războiul comercial. Pierderi de până la 547 miliarde $

Foto: Forbes

Planul de 20 de miliarde € al Uniunea Europeană pentru AI, sub tirul criticilor: investiție strategică sau „catedrale în deșert”?

12:34

Bursa de Valori București a început săptămâna pe roșu. Scăderi pe majoritatea indicilor

10:52

Băncile din Uniunea Europeană sunt suficient de rezistente pentru a face față unui șoc economic cauzat de tensiuni geopolitice și comerciale, a anunțat Autoritatea Bancară Europeană (EBA), după ce a prezentat rezultatele celui mai recent test de stres aplicat sectorului bancar, potrivit Reuters.

În cadrul acestui exercițiu, EBA a evaluat modul în care 64 de bănci europene, dintre care 51 din zona euro, ar reacționa în cazul unei recesiuni prelungite în UE și în alte economii dezvoltate. Rezultatele arată că nici una nu ar încălca cerințele privind capitalul de bază și doar una ar depăși limita impusă pentru efectul de levier.

„Rezultatele indică faptul că sistemul bancar al UE poate rezista unui scenariu macroeconomic sever, dar plauzibil, reflectând consolidarea rezilienței băncilor din ultimii ani”, a transmis EBA, îndemnând instituțiile financiare să mențină niveluri adecvate de capital.

Testele de stres au fost introduse oficial de autoritățile europene și americane după criza financiară globală din 2008, care a dus la salvarea cu bani publici a unor bănci în dificultate.

EBA a subliniat că unele elemente din scenariul negativ au început deja să se manifeste, cum ar fi tarifele comerciale impuse de SUA și escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Scenariul negativ: șocuri comerciale și geopolitice

Exercițiul a inclus bănci care dețin aproximativ 75% din activele totale ale sectorului bancar european și a estimat pierderile pe o perioadă de trei ani, atât în cadrul unui scenariu de bază, cât și al unui scenariu advers, se arată pe pagina oficială EBA.

În scenariul negativ, tensiunile geopolitice și politicile protecționiste determină creșteri ale prețurilor la energie și la materiile prime, perturbă lanțurile de aprovizionare și afectează consumul și investițiile, ceea ce duce la o contracție cumulată de 6,3% a PIB-ului UE.

Aceasta ar genera pierderi totale de până la 547 de miliarde de euro pentru băncile testate față de cele de 496 de miliarde de euro estimate în testul din 2023. Totuși, toate instituțiile ar rămâne peste pragurile minime de capital, cu excepția uneia care ar încălca cerința privind efectul de levier. Deși EBA nu a dezvăluit numele acestei bănci, a publicat date individuale pentru fiecare instituție analizată.

Totodată, pentru 17 bănci, scenariul negativ ar putea duce la restricții privind plata dividendelor sau a bonusurilor pe cel puțin unul dintre cei trei ani analizați.

Impactul asupra capitalurilor și cele mai afectate bănci

Conform regimului actual „tranzițional”, care se va înăspri până în 2033, scenariul advers ar determina o scădere a ratei capitalului de bază la nivelul întregului eșantion cu 3,7%, de la 15,8% în prezent la 12,1% în 2027.

Deutsche Bank a anunțat că, în scenariul negativ pentru 2027, rata sa de capital ar fi de 10,2%, sub medie, dar mai bună față de estimarea de 8,1% din testul din 2023. Commerzbank și Intesa Sanpaolo ar ajunge la rate de 10,5%, respectiv 12%. Cele mai mari pierderi de capital au fost raportate de bănci din Irlanda, Danemarca, Franța, Germania și Belgia, conform datelor EBA.

În cazul băncilor individuale, Landesbank Baden-Württemberg și alte două alte bănci regionale germane, precum și Credit Agricole și La Banque Postale din Franța s-au numărat printre cele mai afectate.

Deși testul de stres nu stabilește un criteriu clar de promovare sau de respingere, rezultatele sunt utilizate de autoritățile de supraveghere pentru evaluarea anuală a riscurilor și influențează cerințele specifice de capital, cunoscute drept „Pilonul 2” pentru fiecare bancă.