Cât câștigă o familie din România și cu cât mai rămâne după plata taxelor, în comparație cu celelalte țări europene?

În Europa, discuția despre venituri nu mai este doar despre cât câștigă o familie, ci mai ales despre cât din acești bani reușește să păstreze după plata taxelor și contribuțiilor sociale. Într-un context în care impozitele sunt deseori privite cu reticență, chiar și în țările cu cele mai ridicate rate marginale, întrebarea esențială rămâne: cine reușește să păstreze cea mai mare parte din veniturile sale?

Topul european al familiilor cu două venituri și doi copii: Elveția domină detașat

Conform datelor Eurostat pentru anul 2024, compilate de Visual Capitalist, familiile cu două venituri și doi copii din Elveția se află în fruntea clasamentului european în ceea ce privește venitul brut, depășind 208.000 de euro anual. Mai impresionant este faptul că acestea păstrează 86% din această sumă, adică un venit net de aproximativ 178.553 euro, unul dintre cele mai ridicate niveluri de retenție netă din Europa.

Această performanță este explicată nu doar prin veniturile mari, ci și prin sistemul elvețian de deduceri și alocații familiale generoase, care includ plăți lunare pentru copii, subvenții pentru creșe și deduceri fiscale pentru costurile de îngrijire a copiilor. Totuși, familiile elvețiene plătesc și contribuții obligatorii semnificative pentru sănătate și pensii, care reduc baza impozabilă totală, dar cresc calitatea serviciilor sociale.

China anunţă că va plafona creşterea preţurilor la carburanţi în ţară

19:08

Cum influențează scumpirea petrolului prețurile la benzină și alimente

17:49

ANALIZĂ

Alte țări cu venituri mari și retenție netă ridicată

Islanda și Luxemburg urmează în clasament, cu venituri brute de 158.208 euro, respectiv 148.591 euro, reținând aproximativ 74% din aceste sume după taxe. Danemarca, Olanda și Norvegia sunt următoarele clasate în top, cu familii care păstrează între 67% și 77% din veniturile lor brute.

Olanda, de exemplu, ocupă locul cinci în Europa după venituri brute, cu 131.563 euro, dar reușește să păstreze 77% din această sumă, ceea ce plasează familiile olandeze înaintea unor economii mari precum Germania, Franța sau Italia în ceea ce privește venitul net disponibil.

Topul țărilor europene după venitul anual familial, înainte și după taxe. Foto: Visual Capitalist

România și Europa de Est: Venituri mai mici și taxe care apasă greu

În contrast puternic cu vestul Europei, țările din Europa de Est, inclusiv România, arată o realitate diferită. Familiile românești cu două venituri și doi copii câștigă în medie 40.116 euro brut pe an, dar după plata taxelor și contribuțiilor sociale rămân cu doar 26.766 euro, adică 67% din venituri.

Această rată de retenție este similară cu cea din Croația (74%) și Ungaria (71%), dar mult sub cea din țări precum Slovacia, unde 89% din venituri sunt păstrate, sau Polonia, cu 87%.

Impactul sistemelor fiscale mai puțin progresive

Această situație evidențiază cum sistemele fiscale mai puțin progresive și beneficiile sociale reduse pot crește presiunea financiară asupra familiilor cu venituri mici, în special în Europa de Est. În România, de exemplu, povara fiscală și contribuțiile sociale pot reduce semnificativ venitul disponibil al familiilor, limitând astfel capacitatea acestora de a investi în educație, sănătate sau alte nevoi esențiale.

Cum se poziționează România în comparație cu alte țări europene?

• Venitul brut mediu anual al unei familii cu două venituri și doi copii în România este de 40.116 euro.

• Venitul net după taxe și contribuții este de 26.766 euro, ceea ce înseamnă că statul reține aproximativ 33% din venituri.

• Rata de retenție netă de 67%, adică procentul care îi mai rămâne unei familii după impozitare, este mai mică decât media europeană, care se situează în jur de 74%.

• Comparativ, țări precum Estonia sau Polonia rețin doar 16-18% din venituri, oferind familiilor o putere de cumpărare mai mare.

Ce înseamnă toate acestea pentru familiile din România?

Pentru familiile românești, aceste cifre reflectă o realitate economică în care, deși veniturile brute pot părea rezonabile în context european, povara fiscală și contribuțiile sociale reduc semnificativ ceea ce rămâne efectiv la dispoziția lor. În plus, lipsa unor politici sociale eficiente și progresive poate accentua inegalitățile și dificultățile financiare ale celor cu venituri mai mici.

De reținut este faptul că cifrele analizate sunt din anul 2024. Acum, odată cu planul economic conturat de noul guvern, care conține măriri substanțiale de taxe și impozite, economiștii se așteaptă ca românii să rămână cu mai puțini bani în bugetul familial, comparabil cu anul precedent.