Prima pagină » Comisia Europeană a dezvăluit planul de combatere a criminalității online. Instituțiile de aplicare a legii pot avea ”acces efectiv și legal”’ la date

Comisia Europeană a dezvăluit planul de combatere a criminalității online. Instituțiile de aplicare a legii pot avea ”acces efectiv și legal”’ la date

Comisia Europeană a dezvăluit planul de combatere a criminalității online. Instituțiile de aplicare a legii pot avea ”acces efectiv și legal”' la date
Comisia Europeană a dezvăluit planul de combatere a criminalității online. Foto. Freepik

Comisia Europeană a prezentat astăzi un Plan de Acțiune ambițios, menit să asigure autorităților de aplicare a legii din Uniunea Europeană un acces eficient și legal la datele digitale. Acest plan face parte din ProtectEU — Strategia de Securitate Internă a UE, lansată în aprilie 2025, și reprezintă un pas esențial pentru modernizarea cadrului juridic și tehnologic în domeniul combaterii criminalității online.

De ce este nevoie de acest Plan?

Terorismul, criminalitatea organizată, fraudele online, traficul de droguri, abuzurile sexuale asupra copiilor, extorcarea sexuală, atacurile ransomware și alte infracțiuni au un element comun: lasă urme digitale. Astăzi, 85% din investigațiile penale depind de probe electronice, iar autoritățile trebuie să dispună de instrumente moderne și de un cadru legal adaptat pentru a accesa aceste date, respectând în același timp drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Cele șase direcții-cheie ale Planului de Acțiune

1. Păstrarea datelor

În 2025, Comisia va realiza o evaluare a impactului pentru a actualiza regulile UE privind păstrarea datelor. Totodată, Europol și Eurojust vor intensifica colaborarea dintre autorități și furnizorii de servicii pentru accesul la probe electronice.

2. Interceptarea legală

Pentru a permite autorităților să obțină probe din diverse sisteme și jurisdicții, Comisia va explora măsuri care să îmbunătățească cooperarea transfrontalieră pentru interceptarea legală a datelor până în 2027. Printre acțiunile cheie se numără evaluarea necesității întăririi Mandatului European de Investigație și sprijinirea implementării unor capacități securizate de schimb de informații între statele membre, Europol și alte agenții de securitate (2026-2028).

3. Criminalistica digitală

Autoritățile judiciare și de aplicare a legii trebuie să poată analiza și păstra probele digitale stocate pe dispozitive electronice. Comisia, împreună cu Europol, va coordona o analiză a nevoilor și lacunelor tehnice în domeniul criminalisticii digitale și va susține dezvoltarea unor instrumente forense prin finanțări UE și parteneriate public-private. Europol va fi încurajat să devină un centru de excelență în expertiza operațională digitală și să intensifice coordonarea cu autoritățile naționale și actorii privați (din 2026).

4. Decriptarea datelor

În 2026, Comisia va prezenta un Plan Tehnologic privind criptarea, pentru a identifica soluții care să permită accesul legal la date criptate, protejând în același timp securitatea cibernetică și drepturile fundamentale. De asemenea, se va susține dezvoltarea unor tehnologii noi de decriptare, pentru a dota Europol cu capacități de ultimă generație (din 2030).

5. Standardizarea

Comisia va colabora cu Europol, industria, experții și practicienii din domeniul aplicării legii pentru a dezvolta o abordare unitară la nivel european privind standardizarea în domeniul securității interne, cu accent pe criminalistica digitală, divulgarea legală și interceptarea legală.

6. Inteligența artificială pentru aplicarea legii

Până în 2028, Comisia va promova dezvoltarea și implementarea unor instrumente AI care să permită autorităților să proceseze legal și eficient volume mari de date confiscate, facilitând filtrarea și analiza probelor digitale.

Următorii pași

Comisia invită statele membre să discute acest Plan în cadrul Consiliului Informal pentru Justiție și Afaceri Interne (JHA), programat pentru 22-23 iulie 2025.

Contextul și motivația Planului

În iulie 2024, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea echipării autorităților cu instrumente moderne și legale pentru accesul la informații digitale, respectând drepturile fundamentale. În aprilie 2025, Comisia a lansat ProtectEU, care anunța intenția de a propune acest Plan în prima jumătate a anului.

Planul răspunde și concluziilor Consiliului JHA din decembrie 2024, care a cerut explicit Comisiei să elaboreze un astfel de program de lucru. Acesta se bazează pe recomandările Grupului de Nivel Înalt pentru Accesul la Date în aplicarea legii, înființat în 2023, care a prezentat 42 de recomandări în mai 2024 și un raport final în noiembrie 2024, ambele susținute de Consiliu.

Alte articole importante
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Piață de Capital - Fonduri
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Macroeconomie
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Macroeconomie
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]