Industria luxului traversează o perioadă tulbure, iar nume uriașe precum Dior, Gucci și alți coloși ai modei resimt din plin efectele schimbărilor economice globale. După ani întregi de creșteri spectaculoase și recorduri de vânzări, piața începe să dea semne de slăbiciune, iar cifrele recente arată scăderi abrupte care zguduie întreaga industrie. Criza lovește exact acolo unde brandurile de lux păreau de neclintit, punând sub semnul întrebării viitorul unui domeniu obișnuit să trăiască din strălucire și exclusivism.
Grupul francez LVMH, cunoscut pentru brandurile sale de top precum Louis Vuitton, Dior sau Bulgari, a resimțit deja această tendință negativă. După ce în 2022 capitalizarea sa de piață a atins un maxim ce l-a propulsat pe Bernard Arnault în fruntea clasamentului celor mai bogați oameni ai lumii, acțiunile companiei au suferit o scădere semnificativă, scrie DW.
Rezultatele semestriale publicate pe 24 iulie arată o scădere de 4% a veniturilor față de aceeași perioadă a anului precedent, iar profiturile operaționale recurente au scăzut cu 15%, ajungând la 9 miliarde de euro (aproximativ 10,5 miliarde de dolari).
Sectore precum vinurile, băuturile spirtoase, moda și articolele din piele au înregistrat scăderi, în timp ce diviziile de ceasuri, bijuterii, parfumuri și cosmetice au menținut un nivel stabil.
LVMH a subliniat „reziliența și dinamismul inovator puternic” în fața unui mediu geopolitic și economic perturbat, cu o cerere solidă în Europa și stabilă în Statele Unite.
Nu doar LVMH se confruntă cu dificultăți. Grupul Kering, de asemenea cu sediul la Paris și proprietarul unor branduri precum Gucci, Bottega Veneta și Yves Saint Laurent, a raportat o scădere semnificativă a vânzărilor în prima jumătate a anului.
Katharine K. Zarrella, redactor de modă cu experiență, a caracterizat industria luxului drept aflată „în spirală descendentă,” avertizând că după un deceniu de creștere aproape neîntreruptă, sectorul „explodează” la nivel mondial. Analizele indică o restrângere a cheltuielilor din partea cumpărătorilor mai puțin înstăriți și o diminuare a cererii din China.
Creșterea puternică a prețurilor a fost până acum un motor principal al extinderii industriei luxului, însă această tactică ridică întrebarea dacă mărcile vor putea continua să majoreze prețurile fără să piardă clienți. Un efect vizibil este vânzarea tot mai frecventă a stocurilor excedentare în magazine de tip outlet, ceea ce subminează exclusivitatea brandurilor.
Zarrella atrage atenția că „instituțiile odinioară admirate renunță la rafinament și exclusivitate, transformându-se în mașini de marketing de masă, la fel de elegante cât magazinul M&M din Times Square.”
Un alt factor cu impact negativ pentru industria luxului îl reprezintă taxele vamale impuse de administrația Trump: 15% pe bunurile provenite din Uniunea Europeană și 39% pe cele din Elveția.
Aceste măsuri pot afecta serios piața americană, unde multe produse de lux sunt fabricate în Franța sau Italia, iar ceasurile provin, în mare parte, din Elveția.
În ciuda acestor obstacole, unele branduri precum Hermes sau Rolex au reușit să rămână pe poziții solide.
Cheltuielile pentru produse de lux sunt strâns legate de percepția consumatorilor asupra viitorului. În contextul taxelor vamale și al tensiunilor geopolitice, mulți cumpărători preferă să aștepte și să vadă cum evoluează situația.
În China, o piață crucială pentru lux, cererea este mixtă. Imke Wouters, partener la consultanța Oliver Wyman, estimează că în viitorul apropiat industria va crește mai modest comparativ cu perioada de glorie anterioară. Ea estimează că 75% din bunurile de lux vor fi cumpărate de chinezi pe plan intern, în timp ce cumpărătorii mai puțin aspiranți renunță la achiziții.
Pentru a se menține competitive pe piața chineză, companiile trebuie să se concentreze pe clienții existenți, pe ofertele personalizate și să justifice creșterea prețurilor prin sporirea calității produselor și a experienței consumatorului.
Conform unui raport recent realizat de firma de consultanță Bain & Company, industria bunurilor de lux se pregătește să înregistreze cea mai severă scădere de la criza financiară din 2008-2009, excluzând însă șocul generat de pandemie.
În 2024, vânzările la nivel global au scăzut cu aproximativ 1%, iar pe parcursul acestui an declinul ar putea ajunge între 2 și 5%. Totuși, analiștii prevăd o revenire pe termen mediu, bazată pe creșterea globală a veniturilor, succesiunea generațională în averi și o creștere estimată de 20% a numărului persoanelor cu avere netă mare.
Chiar dacă numărul potențialilor cumpărători crește, reprezentantele industriei subliniază nevoia brandurilor de a-și regândi strategiile pentru a atrage consumatorii tineri. Astfel, evitarea dependenței excesive de marii cheltuitori și construirea unor legături emoționale autentice cu publicul devin priorități esențiale, relevând că loialitatea trebuie să depășească limitele simplei tranzacții comerciale.