Cum văd românii inteligența artificială în 2025: oportunitate economică sau risc social

Românii consideră inteligența artificială drept o oportunitate majoră pentru economie și societate, însă entuziasmul este dublat de o doză considerabilă de prudență.

Potrivit celui mai recent studiu realizat de RoCoach în parteneriat cu Novel Research, 76% dintre români consideră AI-ul un potențial motor de progres, dar jumătate dintre aceștia menționează și riscurile asociate, mai ales în ceea ce privește piața muncii.

Ce cred românii despre inteligența artificială

O stațiune de schi din Franța renunță la abonamente: schiatul devine gratuit. Are un motiv întemeiat

14:11

Paşaportul românesc urcă spectaculos pe locul 2 în topul celor mai dorite documente pentru antreprenori. Nomad Capitalist: „Este povestea de succes a anului”

12:45

ANALIZĂ

Mai mult de o treime dintre respondenți (35,7%) se așteaptă ca automatizarea alimentată de AI să ducă în principal la pierderea locurilor de muncă, chiar dacă sunt conștienți că se vor crea și noi tipuri de joburi. Alți 42% anticipează un impact echilibrat, în care dispariția unor meserii va fi compensată de apariția altora. În schimb, doar 11% sunt de părere că AI-ul va genera mai multe locuri de muncă decât va elimina, potrivit studiului RoCoach.

Percepția este influențată de vârstă și de nivelul de educație. Concret, reticența crește odată cu înaintarea în vârstă și este mai accentuată în rândul persoanelor fără studii superioare. Însă, printre cei care utilizează frecvent tehnologia, peste 67% văd în AI o mare oportunitate, față de doar 18,7% dintre cei care nu au folosit niciodată astfel de soluții.

„Cercetarea confirmă că românii nu sunt refractari la schimbare, dar cer echilibru și protecție. Vedem o societate care nu respinge AI-ul, ci caută repere clare pentru a-l integra sănătos în viața profesională. Iar în fața unui fenomen care schimbă paradigme, avem datoria să construim mai mult decât competențe tehnice, avem datoria să cultivăm discernământ, adaptabilitate și leadership uman”, afirmă Mihai Stănescu, fondator RoCoach.

Utilizarea inteligenței artificiale în evaluarea angajaților stârnește rezerve semnificative. Doar 20,2% dintre respondenți sunt de acord ca evaluările profesionale să fie realizate exclusiv de AI, în timp ce 40% acceptă implicarea AI-ului doar alături de o analiză umană. Peste o treime (35%) resping complet evaluarea automată, considerând-o inacceptabilă.

Barometru al încrederii și al educației digitale

În fața acestei tranziții rapide, 64,6% dintre români spun că statul ar trebui să sprijine formarea profesională în domeniul AI, mai ales în industriile strategice (36,9%) ori pentru prevenirea șomajului tehnologic (27,7%). Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani sunt cei mai deschiși, iar 45% dintre ei cred că AI-ul poate deveni un pilon strategic al competitivității României și cer politici publice care să stimuleze inovația, investițiile și pregătirea specialiștilor.

Într-un climat social tot mai polarizat, cercetarea semnată de RoCoach și Novel Research evidențiază faptul că AI-ul devine un indicator al gradului de încredere, de educație digitală și de coeziune socială. Diferențele dintre generații, regiuni și niveluri de educație sunt vizibile, iar modul în care România va gestiona această tranziție poate amplifica fie incluziunea, fie excluderea socială.

Prin această inițiativă, RoCoach și Novel Research își propun să deschidă un spațiu de dialog între decidenți, mediul de afaceri și societate, în jurul unui subiect care, în viitorul apropiat, poate genera un impact social fără precedent.

„AI-ul schimbă deja economia și societatea. Studiul nostru arată că România este împărțită între deschidere și teamă, între competență și anxietate digitală. Dacă vrem să navigăm cu succes, avem nevoie de politici coerente și lideri ancorați în realitate, care înțeleg nevoile oamenilor”, subliniază Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Cercetarea a fost realizată în perioada mai-iunie 2025, pe un eșantion de 800 de persoane active profesional, cu vârste între 18 și 64 de ani, din mediul urban, active profesional și utilizatoare de internet. Metoda utilizată a fost CAWI (Computer Assisted Web Interviews).