Economia subterană mondială în 2025. Raport Ernst & Young: unde se clasează România în topul global al banilor nefiscalizați

Economia subterană, cunoscută și ca economia informală sau „la negru”, reprezintă activitățile economice care nu sunt raportate sau taxate oficial și care, prin natura lor, sunt dificil de monitorizat de autorități. Aceasta include o gamă largă de activități, de la vânzări stradale și muncă neînregistrată, până la activități ilegale precum traficul de droguri sau contrabanda.

Un raport recent realizat de Ernst & Young oferă o imagine detaliată asupra dimensiunii economiei subterane în diferite țări ale lumii, evidențiind variațiile semnificative în funcție de nivelul de dezvoltare economică și de contextul social.

Cât de mare este economia subterană la nivel global?

La nivel mondial, economia subterană este estimată la aproximativ 11,8% din PIB-ul global. Deși acest procent poate părea moderat, în termeni absoluți reprezintă trilioane de dolari anual. În țările cu venituri mici, ponderea economiei informale este mult mai mare, ajungând la 42,4% din PIB, în timp ce în țările bogate această pondere scade la doar 5,9%. Emiratele Arabe Unite se situează printre cele cu cea mai mică economie subterană raportată, spune raportul, consultat de Visual Capitalist.

România, țara UE cu cea mai redusă alocare bugetară pe locuitor pentru cercetare și dezvoltare, în 2025

20:21

Transgaz vrea să devină acționar la dezvoltatorul unui terminal american de gaze naturale lichefiate

14:25

Țările cu cea mai mare economie subterană ca procent din PIB

Topul este dominat de țări din Africa Subsahariană și Asia de Sud, unde economia informală este vitală pentru milioane de oameni care lucrează în agricultură de subzistență, comerț stradal sau mici afaceri neînregistrate.

• Sierra Leone ocupă primul loc, cu o economie subterană echivalentă cu 64,5% din PIB (aproximativ 4,1 miliarde de dolari dintr-un PIB de 6,4 miliarde).
• Niger urmează cu 56,3%, iar Nepal este pe locul trei, cu 51% din PIB provenind din activități informale.
• Alte țări cu procente foarte ridicate includ Etiopia (50,2%), Burundi (49,2%), Mali (46,8%) și Tanzania (44,7%).

În aceste țări, economia informală este adesea singura sursă de venit pentru o mare parte a populației, iar lipsa oportunităților în sectorul formal și birocrația excesivă contribuie la această situație.

Republica Democrată Congo se remarcă atât prin dimensiunea economiei informale (42,1% din PIB), cât și prin prezența ridicată a crimei organizate.

În America, economia subterană reprezintă doar 5% din PIB, dar datorită dimensiunii economiei, acest procent echivalează cu aproximativ 1,4 trilioane de dolari, făcând-o una dintre cele mai mari în termeni absoluți.

România și poziția sa în clasament

România are o economie subterană estimată la 13,1% din PIB, ceea ce reprezintă aproximativ 46 miliarde de dolari dintr-un PIB de 350 miliarde. Această cifră o situează în zona medie a clasamentului global, indicând că, deși economia informală este prezentă, nu este la fel de extinsă ca în multe țări în curs de dezvoltare.

Economia informală este adesea un răspuns la dificultățile economice, lipsa locurilor de muncă formale, fiscalitatea ridicată sau reglementările complicate care descurajează antreprenoriatul formal. Deși oferă un suport important pentru supraviețuirea multor persoane, economia subterană reduce veniturile statelor, afectează concurența loială și poate alimenta corupția și criminalitatea.

De la începutul mileniului, ponderea economiei informale în PIB-ul global a scăzut de la 17,7% în 2000 la 11,8% în 2023, reflectând o tendință spre formalizare și digitalizare în multe țări. Totuși, pandemia COVID-19 și crizele economice recente au readus în prim-plan vulnerabilitatea multor lucrători și afaceri mici, care operează informal.