Prima pagină » Economia subterană mondială în 2025. Raport Ernst & Young: unde se clasează România în topul global al banilor nefiscalizați

Economia subterană mondială în 2025. Raport Ernst & Young: unde se clasează România în topul global al banilor nefiscalizați

Economia subterană mondială în 2025. Raport Ernst & Young: unde se clasează România în topul global al banilor nefiscalizați
Economia subterană mondială în 2025

Economia subterană, cunoscută și ca economia informală sau „la negru”, reprezintă activitățile economice care nu sunt raportate sau taxate oficial și care, prin natura lor, sunt dificil de monitorizat de autorități. Aceasta include o gamă largă de activități, de la vânzări stradale și muncă neînregistrată, până la activități ilegale precum traficul de droguri sau contrabanda.

Un raport recent realizat de Ernst & Young oferă o imagine detaliată asupra dimensiunii economiei subterane în diferite țări ale lumii, evidențiind variațiile semnificative în funcție de nivelul de dezvoltare economică și de contextul social.

Cât de mare este economia subterană la nivel global?

La nivel mondial, economia subterană este estimată la aproximativ 11,8% din PIB-ul global. Deși acest procent poate părea moderat, în termeni absoluți reprezintă trilioane de dolari anual. În țările cu venituri mici, ponderea economiei informale este mult mai mare, ajungând la 42,4% din PIB, în timp ce în țările bogate această pondere scade la doar 5,9%. Emiratele Arabe Unite se situează printre cele cu cea mai mică economie subterană raportată, spune raportul, consultat de Visual Capitalist.

Țările cu cea mai mare economie subterană ca procent din PIB

Topul este dominat de țări din Africa Subsahariană și Asia de Sud, unde economia informală este vitală pentru milioane de oameni care lucrează în agricultură de subzistență, comerț stradal sau mici afaceri neînregistrate.

  • Sierra Leone ocupă primul loc, cu o economie subterană echivalentă cu 64,5% din PIB (aproximativ 4,1 miliarde de dolari dintr-un PIB de 6,4 miliarde).
  • Niger urmează cu 56,3%, iar Nepal este pe locul trei, cu 51% din PIB provenind din activități informale.
  • Alte țări cu procente foarte ridicate includ Etiopia (50,2%), Burundi (49,2%), Mali (46,8%) și Tanzania (44,7%).

În aceste țări, economia informală este adesea singura sursă de venit pentru o mare parte a populației, iar lipsa oportunităților în sectorul formal și birocrația excesivă contribuie la această situație.

Republica Democrată Congo se remarcă atât prin dimensiunea economiei informale (42,1% din PIB), cât și prin prezența ridicată a crimei organizate.

În America, economia subterană reprezintă doar 5% din PIB, dar datorită dimensiunii economiei, acest procent echivalează cu aproximativ 1,4 trilioane de dolari, făcând-o una dintre cele mai mari în termeni absoluți.

România și poziția sa în clasament

România are o economie subterană estimată la 13,1% din PIB, ceea ce reprezintă aproximativ 46 miliarde de dolari dintr-un PIB de 350 miliarde. Această cifră o situează în zona medie a clasamentului global, indicând că, deși economia informală este prezentă, nu este la fel de extinsă ca în multe țări în curs de dezvoltare.

Economia subterana
Economia subterana

Economia informală este adesea un răspuns la dificultățile economice, lipsa locurilor de muncă formale, fiscalitatea ridicată sau reglementările complicate care descurajează antreprenoriatul formal. Deși oferă un suport important pentru supraviețuirea multor persoane, economia subterană reduce veniturile statelor, afectează concurența loială și poate alimenta corupția și criminalitatea.

De la începutul mileniului, ponderea economiei informale în PIB-ul global a scăzut de la 17,7% în 2000 la 11,8% în 2023, reflectând o tendință spre formalizare și digitalizare în multe țări. Totuși, pandemia COVID-19 și crizele economice recente au readus în prim-plan vulnerabilitatea multor lucrători și afaceri mici, care operează informal.

Alte articole importante
Premier Energy preia rețelele de electricitate din Oltenia. Chirițoiu: „În esență, recreăm CEZ-ul”
Companii
Premier Energy preia rețelele de electricitate din Oltenia. Chirițoiu: „În esență, recreăm CEZ-ul”
Consiliul Concurenței urmează să aprobe în câteva zile preluarea Distribuție Energie Oltenia (DEO) de către Premier Energy, tranzacție prin care grupul își extinde activitatea de la furnizarea la distribuția energiei electrice în regiune. Președintele autorității, Bogdan Chirițoiu, spune că operațiunea recreează, în esență, structura fostului grup CEZ. „Premier-ul are furnizarea, acum cumpără distribuția. A plecat […]
Bursa de Valori București a închis în scădere. Acțiunile Băncii Transilvania au atras cele mai mari tranzacții
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a închis în scădere. Acțiunile Băncii Transilvania au atras cele mai mari tranzacții
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de vineri, 6 noiembrie, pe minus, în condițiile în care principalii indici au înregistrat scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 117,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 22 de milioane de euro, iar cele mai mari schimburi au fost realizate cu acțiunile Băncii Transilvania. Indicele […]
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
Tehnologie
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
România are două oferte pentru construirea unui centru de infrastructură de inteligență artificială de tip AI Gigafactory, iar autoritățile se află în etapa finală a procesului de selecție. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, speră ca rezultatul să poată fi anunțat până la sfârșitul anului 2026. Anunțul a fost făcut vineri, la Concordia Summit 2026, unde ministrul […]
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Bănci-Asigurări-IFN
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]