Escrocherie deepfake care folosește imaginea candidaților la prezidențiale. Avertismentul Bitdefender

Pe fondul apropiatelor alegeri prezidențiale din România, compania de securitate cibernetică Bitdefender a emis o avertizare importantă privind o nouă schemă frauduloasă online care utilizează tehnologia deepfake pentru a crea videoclipuri false cu cei doi candidați rămași în finala pentru fucnția de primul om în stat. În aceste clipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale, candidații Nicușor Dan și George Simion apar în contexte false, promovând o așa-zisă oportunitate de investiție guvernamentală denumită „Neptun Deep”.

Escrocii folosesc numele proiectului Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic aflat în derulare în România, care marchează prima explorare și producție de gaze naturale la mare adâncime în Marea Neagră. În videoclipurile manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale, candidații „spun” că Guvernul a lansat un program economic prin care fiecare român poate primi un venit lunar de 9.000 de lei, în schimbul unei „contribuții de activare” de doar 1.400 de lei.

Această promisiune este folosită pentru a convinge potențialele victime să investească bani în această schemă frauduloasă, bazată pe o oportunitate fictivă.

Cargus lansează o platformă de comunicare cu clienții, bazată pe inteligență artificială

15:55

Singurul portavion al Rusiei va ajunge la fier vechi, după o istorie zbuciumată și plină de eșecuri

15:26

Unul dintre videoclipurile deepfake, cel cu George Simion, a fost deja eliminat de pe Facebook, însă versiunea cu Nicușor Dan rămâne activă și continuă să atragă reacții și distribuiri într-un ritm accelerat, amplificând astfel răspândirea escrocheriei.

Victimele, redirecționate către site-uri false

După ce victimele accesează linkurile din videoclipuri, acestea sunt redirecționate către site-uri false, atent construite pentru a imita pagini oficiale de presă sau instituții guvernamentale. Un exemplu este un articol fals care copiază aspectul unui site de știri popular din România, unde apare fostul candidat la președinție Călin Georgescu. Acest articol pretinde în mod fals că politicieni de rang înalt, inclusiv fostul președinte Klaus Iohannis, ar investi în platforma „Neptun Deep” pentru a obține profituri rapide și fără efort.

Mai mult, aceste site-uri includ testimoniale fabricate, cum ar fi declarația unui utilizator care susține că a transformat o investiție de 950 de lei în peste 3.700 de lei în doar câteva ore, o promisiune nerealistă menită să păcălească persoanele vulnerabile.

Bitdefender atrage atenția că această tactică nu este un caz izolat. În 2024, compania a documentat un val de escrocherii similare care implicau recomandări false din partea celebrităților, deepfake-uri audio generate cu inteligență artificială, site-uri de știri clonate și testimoniale fabricate.

Un caz asemănător a implicat compania Hidroelectrica, una dintre cele mai mari companii energetice din România, al cărei nume a fost folosit fraudulos pentru a promova o platformă de investiții fictivă. Metoda și tonul escrocheriei actuale „Neptun Deep” sunt aproape identice cu cele din acest precedent.

Recomandări Bitdefender pentru utilizatori

Pentru a se proteja, utilizatorii sunt sfătuiți să:

• Verifice cu atenție sursa videoclipurilor și mesajelor primite, în special cele care promit câștiguri financiare rapide.

• Nu acceseze linkuri suspecte sau neconfirmate care pot conduce către site-uri false.

• Nu furnizeze date personale sau financiare pe pagini web nesigure.

• Informeze autoritățile și platformele online despre conținutul suspect.

• Fie vigilenți față de conținutul viral, mai ales în perioade electorale sau în contextul unor evenimente majore.

Această campanie de escrocherie apare într-un moment delicat pentru România, cu alegeri prezidențiale care bat la ușă și o economie care se confruntă cu provocări majore, inclusiv o creștere economică încetinită, un deficit bugetar ridicat și o inflație încă semnificativă. În acest context, astfel de scheme frauduloase pot afecta și mai mult încrederea cetățenilor în instituții și în mediul online.