AI începe să dea amenzi șoferilor și pietonilor: orașele care trec la supraveghere continuă

Orașele europene accelerează implementarea camerelor cu inteligență artificială care identifică și amendează automat încălcările din trafic. Barcelona și Madrid sunt primele exemple vizibile ale unui nou model urban, în care sancțiunile nu mai depind de prezența polițiștilor, ci de algoritmi care funcționează permanent.

Orașele care trec la supraveghere continuă

Conceptul de „smart city” a fost asociat ani la rând cu ideea de tehnologie prietenoasă. Autoritățile au vorbit despre semafoare optimizate, afișaje digitale, sisteme de monitorizare a traficului și aplicații care reduc aglomerația.

O serie de măsuri din marile orașe spaniole arată că AI-ul nu mai este doar un instrument de monitorizare pasivă. Acesta devine un mecanism de aplicare automată a amenzilor, fără intervenție directă a agenților.

Orașele care îi atrag pe milionarii lumii: New York și Monaco rămân lideri, dar noile paradisuri fiscale schimbă topul global

18:46

Te poți îndrăgosti de un AI? Prietenii virtuali rescriu regulile intimității și ale economiei digitale

18:02

Barcelona a început să testeze sisteme de supraveghere montate pe autobuzele publice. Patru astfel de vehicule au fost echipate cu camere inteligente care detectează intrarea ilegală pe banda de autobuz. În doar o lună, sistemele au înregistrat aproape 2.500 de încălcări. Asta înseamnă aproximativ 80 de sancțiuni pe zi, generate exclusiv de patru mijloace de transport.

Madrid a introdus semafoare capabile să numere pietonii și să analizeze comportamentul șoferilor. Autoritățile au confirmat că noile sisteme pot identifica automat conducătorii auto fără centură, fără să fie nevoie ca polițiștii să fie prezenți în intersecții.

Cum funcționează noile sisteme automate de sancționare

Direcția Generală de Trafic din Spania a implementat un mecanism și mai avansat pe anumite segmente de autostradă. Camerele montate la intrarea și ieșirea dintr-o zonă monitorizată compară numerele de înmatriculare. Dacă un vehicul a traversat o linie continuă pentru a schimba banda între cele două puncte, sistemul trimite automat amenda.

Valoarea sancțiunii este de 200 de euro. Documentul ajunge direct la adresa proprietarului mașinii, iar procesul nu necesită verificare manuală în prima fază.

Costul instalării camerelor este relativ ridicat. În schimb, costul individual al fiecărei sancțiuni generate este practic zero. Sistemele nu obosesc, nu au timpi morți și nu necesită pauze. Funcționează non-stop.

Prin comparație, radarele clasice au o funcție clară și sunt amplasate în zone cu risc dovedit. Noile sisteme elimină noțiunea de „punct fix”. Fiecare autobuz devine un inspector mobil, iar devin o potențială zonă de control.

Impactul asupra comportamentului cetățenilor

Schimbarea acestui model afectează modul în care oamenii percep autoritatea urbană. Până acum, șoferii erau obișnuiți să fie sancționați în locuri bine marcate și justificate prin statistici de risc. Acum, senzația generală este diferită. Mulți locuitori consideră că orașele se transformă în zone de control permanent. Chiar și pentru încălcări minore, amenda apare automat.

Există însă și beneficii. Numărul mare de abateri mici contribuie la ambuteiaje, accidente și disconfort urban. Însă, reducerea lor poate îmbunătăți mobilitatea și poate crea un climat mai sigur pentru pietoni și bicicliști.

Automatizarea elimină și o parte din arbitrar. Sistemele generează sancțiuni pe baza unor criterii uniforme, iar acest lucru poate insufla un sentiment mai mare de predictibilitate.

Cu toate acestea, există și riscuri clare. Falsurile pozitive sunt greu de contestat. Algoritmii pot interpreta greșit o situație, mai ales atunci când contextul este ambiguu. O oprire scurtă în bandă din cauza unui obstacol sau o schimbare de bandă pentru a evita un impact pot fi catalogate drept încălcări.