FMI cere ţărilor să menţină comerţul ca motor al creşterii economiei mondiale

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, trage un semnal de alarmă. Tensiunile comerciale, taxele vamale și datoriile record pot submina creșterea globală. În fața amenințărilor cu tarife uriașe impuse de Donald Trump, FMI cere statelor să evite escaladarea conflictelor comerciale și să păstreze comerțul ca principal motor al economiei mondiale.

Comerțul mondial, între oportunitate și risc

La reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva a adus în vedere importanța comerțului internațional pentru stabilitatea economiei globale. În mesajul transmis, ea a subliniat că menținerea fluxurilor comerciale libere este vitală pentru creștere. În schimb taxele vamale excesive riscă să provoace efecte în lanț, scrie Reuters.

Discuțiile despre comerț vin într-un context mai amplu. Recent, China a introdus noi restricții la exportul metalelor de pământuri rare, esențiale pentru industria tehnologică. La scurt timp, președintele american Donald Trump a reacționat cu taxe vamale de 100% la importurile din China. Aceste taxe au stârnit temeri privind un conflict comercial extins.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Directorul FMI a avertizat că astfel de acțiuni nu rezolvă problemele, ci mai degrabă le agravează.

„Dacă tensiunile comerciale escaladează, impactul va fi, desigur, negativ. Nu este o decizie viabilă”, a spus oficialul FMI.

O economie globală peste așteptări, dar vulnerabilă

FMI a venit și cu vești pozitive. Estimările privind creșterea economică globală pentru 2025 au fost revizuite în sus, la 3,2%, față de 3% în iulie și 2,8% în aprilie. Pentru 2026, prognoza este de 3,1%, similară cu cea precedentă.

Totuși, cifrele ascund un peisaj fragil în economie. Inflația rămâne o provocare majoră, la fel ca nivelul ridicat al datoriilor publice și turbulențele sociale din numeroase state.

„Forța schimbării face economia mondială mai puțin predictibilă și afectează oamenii. Aceștia sunt anxioși, ies pe străzi pentru a cere oportunități mai bune”, a declarat Georgieva.

Cu alte cuvinte, creșterea economică există, dar riscurile pot destabiliza rapid direcția pozitivă.

SUA, China și Canada – excepțiile care tensionează piața

Potrivit FMI, doar trei țări au recurs până acum la majorări semnificative ale taxelor vamale: SUA, China și Canada. În schimb, 188 dintre cele 191 de state membre FMI au preferat să nu impună măsuri de corecție și să își consolideze legăturile comerciale.

„Cea mai mare economie din lume a ales să folosească taxele vamale ca instrument în relațiile cu partenerii. Ceea ce este interesant este că restul lumii nu a urmat această tendință”, a mai subliniat directorul FMI, cu privire la politica SUA.

La momentul actual, India menține în continuare bariere comerciale și anumite restricții. Însă, negocierile cu Uniunea Europeană arată intenția de a extinde cooperarea economică, nu de a o reduce.

Datoria publică și dependența de exporturi

Georgieva a atras atenția și asupra dezechilibrelor structurale care afectează stabilitatea globală. Datoria publică a ajuns aproape de un nivel record și continuă să crească, în timp ce multe economii se confruntă cu deficite fiscale ridicate sau cu dependență excesivă de exporturi.

Exemplul Chinei este grăitor. FMI recomandă Beijingului să se bazeze mai mult pe consumul intern și mai puțin pe exporturi pentru a susține creșterea. În același timp, SUA sunt îndemnate să își reducă deficitul fiscal, pentru a contribui la echilibrul global.