Începând de duminică, orice persoană care fumează pe o plajă sau într-un parc public din Franța va încălca legea. Măsura, intrată în vigoare imediat după publicarea sa, sâmbătă, în Monitorul Oficial, face parte dintr-o strategie guvernamentală pe termen lung de creare a unei „generații fără tutun” până în 2032, transmite The Guardian. Această măsură vine într-un moment bine ales, cu o săptămână înainte de începutul vacanței de vară, și vizează, potrivit autorităților franceze, protejarea imediată a copiilor în spațiile recreative. Ministerul Sănătății urmează să dezvăluie simbolul oficial care va desemna zonele de interdicție.
Potrivit unui sondaj recent, 62% dintre francezi susțin interzicerea fumatului în spațiile publice, indicând o schimbare culturală semnificativă într-o țară unde fumatul a fost mult timp tolerat, dacă nu cumva chiar parte a identității sociale urbane.
Cu o prevalență a fumatului zilnic în scădere – sub 25% din adulții cu vârsta între 18 și 75 de ani fumau în 2023 – Franța pare să își consolideze poziția printre țările europene care adoptă politici restrictive pentru protejarea sănătății publice și pentru reducerea costurilor economice generate de consumul de tutun.
Interdicția extinsă include, de asemenea, stațiile de autobuz și zonele din imediata apropiere a școlilor, a bibliotecilor și a piscinelor și, în general, toate spațiile frecventate de copii. Amenzile pentru încălcarea noii reglementări pornesc de la 135 de euro și pot ajunge până la 700 de euro.
Fumatul cauzează anual 75.000 de decese în Franța și generează costuri sociale estimate la 156 miliarde de euro, potrivit Agenției Franceze pentru Droguri și Dependență (OFDT). Aceste costuri includ pierderi de productivitate, cheltuieli medicale, costuri pentru prevenție sau pentru aplicarea legii și costuri asociate impactului asupra calității vieții. Prin comparație, Franța alocă aproximativ 50 de miliarde de euro anual pentru educație – subliniind amploarea poverii economice generate de tutun.
Din punct de vedere al sănătății publice, expunerea pasivă la fumul de țigară este responsabilă pentru 3.000–5.000 de decese anual, conform datelor oficiale. Autoritățile consideră că măsura va contribui la protejarea copiilor și la normalizarea absenței fumatului din spațiile cotidiene.
Cu toate acestea, industria ospitalității își exprimă îngrijorarea. Asociațiile HORECA susțin că extinderea interdicției și asupra teraselor – unde fumatul este în continuare permis – ar putea afecta negativ activitatea cafenelelor și barurilor.
„Fumatul pe terase este ultimul bastion al libertății și convivialității în spațiul public”, a declarat Franck Trouet, reprezentant al Hotels and Restaurants of France (GHR).
În timp ce industria ospitalității protestează, organizațiile anti-fumat, cum ar fi Comitetul Național de Luptă Împotriva Tutunului (CNCT), consideră că lăsarea teraselor în afara legii slăbește, de fapt, impactul campaniei.
Această interdicție nu se aplică țigărilor electronice, o omisiune criticată de experți în sănătate publică. „Aromele sunt concepute pentru a atrage tinerii și vor crea o nouă dependență”, avertizează Yves Martinet, președintele CNCT și medic pneumolog.