Inflația încetinește în UE: România rămâne campioana scumpirilor

Rata anuală a inflației din zona euro a continuat să se tempereze la finalul anului 2025, coborând la 1,9% în luna decembrie, de la 2,1% în noiembrie și de la 2,4% în aceeași lună a anului precedent, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Evoluția confirmă o tendință de dezinflație în marile economii europene, pe fondul scăderii prețurilor la energie și al unei moderări a presiunilor din lanțurile de aprovizionare.

La nivelul întregii Uniuni Europene, inflația anuală s-a situat la 2,3% în decembrie 2025, în ușoară scădere față de 2,4% în noiembrie și semnificativ sub nivelul de 2,7% consemnat cu un an înainte. Datele arată că ritmul scumpirilor s-a temperat în majoritatea statelor membre, în contextul unei cereri mai echilibrate și al stabilizării costurilor cu energia și transportul. Comparativ cu luna anterioară, inflația anuală a scăzut în 18 state membre, a rămas stabilă în trei țări și a crescut în șase state, ceea ce indică o convergență graduală a evoluțiilor inflaționiste în interiorul blocului comunitar.

Inflația în UE, decembrie 2025. Sursa: Eurostat

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Disparități mari între state

Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Cipru, cu doar 0,1%, urmat de Franța, cu 0,7%, și Italia, cu 1,2%. Aceste economii au beneficiat de o temperare accentuată a prețurilor la energie și de o cerere internă relativ stabilă.

La capătul opus al clasamentului se află România, unde inflația anuală a atins 8,6% în decembrie 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Următoarele poziții sunt ocupate de Slovacia, cu 4,1%, și Estonia, cu 4,0%. Diferențele reflectă particularități naționale legate de structura consumului, politicile fiscale, evoluția salariilor și dinamica prețurilor administrate.

Pentru România, nivelul ridicat al inflației continuă să reprezinte o presiune majoră asupra puterii de cumpărare și asupra costurilor de finanțare, într-un context regional marcat de o dezinflație accelerată.

Serviciile și alimentele, principalii contributori la inflația din zona euro

Structura inflației arată că, în decembrie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii, care au adăugat aproximativ 1,54 puncte procentuale la indicele total. Această componentă rămâne sensibilă la costurile cu forța de muncă, chirii și servicii publice.

Alimentele, alcoolul și tutunul au contribuit cu aproximativ 0,49 puncte procentuale, semn că presiunile din sectorul alimentar nu au dispărut complet, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor s-a temperat față de anii anteriori. Bunurile industriale neenergetice au avut o contribuție modestă, de aproximativ 0,09 puncte procentuale, în timp ce energia a avut un impact negativ, de minus 0,18 puncte procentuale, contribuind la frânarea inflației.

Datele agregate arată că inflația de bază, care exclude energia și alimentele volatile, s-a menținut la un nivel de aproximativ 2,3%, sugerând o normalizare graduală a presiunilor fundamentale din economie.

Evoluția lunară confirmă temperarea scumpirilor

În termeni lunari, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) din zona euro a crescut cu 0,2% în decembrie 2025 față de luna precedentă. La nivelul Uniunii Europene, avansul lunar a fost de 0,1%. Creșterile moderate confirmă o stabilizare a prețurilor, în special în sectoarele sensibile la energie și materii prime.

În mai multe economii mari, inclusiv Germania, Spania și Italia, inflația anuală s-a situat în jurul pragului de 2%, ceea ce este compatibil cu ținta de stabilitate a prețurilor urmărită de Banca Centrală Europeană pe termen mediu.

Modificări metodologice importante ale indicelui IAPC din februarie 2026

Eurostat a anunțat că, începând cu 4 februarie 2026, vor intra în vigoare modificări metodologice semnificative în calculul Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum. Indicele va fi construit pe baza noii Clasificări Europene a Consumului Individual pe Scop, versiunea 2, aliniată la standardul COICOP 2018 al Organizației Națiunilor Unite.

Printre noutăți se numără includerea jocurilor de noroc în coșul IAPC, ca parte a serviciilor recreative, în cadrul diviziunii „Recreere, sport și cultură”. De asemenea, perioada de referință a indicelui va fi actualizată la 2025 = 100, ceea ce va permite o mai bună comparabilitate a datelor în anii următori.

Schimbările metodologice sunt menite să reflecte mai fidel structura actuală a consumului populației și să îmbunătățească acuratețea indicatorilor statistici utilizați în politicile economice.