Kârgâzstan. Case ieftine și sustenabile din deșeuri de orez

O inovație ecologică prinde tot mai mult contur în Kârgâzstan: case construite din blocuri obținute din coji de orez.

Această soluție durabilă și accesibilă oferă o alternativă la materialele tradiționale, într-o țară afectată de schimbările climatice și de costurile ridicate ale cimentului.

Kârgâzstan reduce poluarea și costurile: case ecologice din orez

Fotografii: Freepik

DNSC aplică prima amendă pentru nerespectarea obligației de notificare. Sancțiunea este de 50.000 de lei

16:38

IMM România cere prelungirea cu cel puțin șase luni a termenului pentru actualizarea codurilor CAEN

12:57

Poate părea un simplu șantier de construcții, dar locuința lui Akmatbek Uraimov dintr-un sătuc situat în sudul Kârgâzstanului este ridicată din blocuri făcute din… orez. Mai exact, din coji de orez, un material neobișnuit, dar tot mai popular într-o țară afectată de schimbările climatice și de lipsa resurselor de apă. Înainte de a opta pentru acest material inedit, acesta a analizat mai multe variante. În cele din urmă, a ales blocurile din coji de orez deoarece sunt mai ieftine și oferă o izolație bună.

„Din punct de vedere al izolației, al costurilor, dar și al manevrabilității pentru muncitori, s-au dovedit foarte convenabile. Oamenii nu știau de ele. Acum, când le văd, se interesează, mă sună”, a declarat el.

Unul dintre pionierii acestei tehnologii în Asia Centrală este Nursultan Taabaldyev. În atelierul acestuia din regiunea Batken, aerul este plin de pulbere provenită din cojile de orez, învelișul exterior al boabelor, care în mod normal este ars sau aruncat. Muncitorii, care poartă măști de protecție, presează blocurile de orez, le usucă rapid, iar apoi le încarcă în camioane pentru livrare.

Taabaldyev explică: „Sunt compuse în proporție de 60% din coji de orez. Restul sunt lut, ciment și un adeziv fără substanțe chimice”. Datorită siliciului prezent natural în coji, blocurile devin rezistente la fel ca betonul, după ce se usucă complet, relatează Techxplore, care citează AFP.

Tânărul de 27 de ani a avut această idee încă din copilărie, când lucra în atelierul tatălui său. În ultimii cinci ani, a construit deja 300 de case, mai întâi folosind rumeguș, apoi coji de orez.

Beneficii economice și de mediu

La început, existau puține studii științifice privind această tehnologie, însă astăzi, tot mai multe cercetări internaționale evidențiază avantajele economice și ecologice ale blocurilor din orez. Un factor esențial constă în reducerea cantității de ciment utilizat, un material responsabil pentru aproximativ 8% din emisiile globale de CO₂, potrivit datelor din 2023 ale Forumului Economic Mondial.

Regiunea Batken produce aproximativ o treime din recolta de orez a Kârgâzstanului, ceea ce face ca acest material să fie ușor de procurat. Într-un sat montan și arid din zonă, Ykhval Boriyeva a ales și ea să-și construiască locuința din blocuri de orez. Ea laudă proprietățile termoizolante ale acestora: „Casa este caldă iarna și răcoroasă primăvara. Economisim cărbune. Pereții rețin bine căldura și răcoarea.”

„Deșeurile de orez sunt aruncate pe câmpuri, se aprind lent, poluează și nu sunt folosite ca îngrășământ. Așa că am decis să le reciclăm”, explică Taabaldyev.

Problema este și mai gravă în țări mari producătoare de orez, precum India. Potrivit unui studiu publicat la sfârșitul anului trecut de Springer Nature, India generează anual 31,4 milioane de tone de coji de orez, care ajung în gropile de gunoi și provoacă probleme de mediu.

Soluție viabilă într-o țară cu salarii mici

Un alt susținător al inițiativei este fermierul Abdimamat Saparov. „După recoltare și uscare, rămân cam 40% deșeuri, pe care nu avem cum să le procesăm”. Această abundență de materie primă face ca blocurile din coji de orez să fie mai ieftine decât cărămizile obișnuite, un aspect crucial într-o regiune în care salariul mediu lunar este de aproximativ 230 de dolari.

În plus, cimentul este mai scump în Kârgâzstan decât oriunde altundeva în Asia Centrală. Autoritățile iau în calcul includerea acestuia pe lista produselor social-sensibile, alături de pâine și ulei, pentru a putea interveni în stabilizarea prețurilor.

După ce a dovedit că metoda funcționează, Taabaldyev visează acum să industrializeze producția și chiar să o extindă în afara granițelor țării sale. Următoarea sa idee este să meargă în țara vecină, Kazahstan, pentru a produce cărămizi din trestie de zahăr mărunțită și paie.