Mașinile autonome ar putea fi transformate în arme de distrugere în masă. Avertismentul ONU

Deși ar trebui să fie simbolul viitorului mobilității sigure, mașinile autonome ar putea fi transformate în arme de distrugere în masă.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a lansat un avertisment în acest sens cu privire la posibilele utilizări malefice ale acestor tehnologii de către grupările teroriste.

Mașinile autonome, viitorul armelor de distrugere în masă?

Românii mănâncă tot mai multă ciocolată. Piața locală a depășit 300 de milioane de euro

12:51

SUA deschide o anchetă privind practicile comerciale neloiale în 60 de țări

11:41

Un raport recent, intitulat „Algorithms and Terrorism: The Malicious Use of Artificial Intelligence for Terrorist Purposes”, avertizează că evoluțiile din domeniul AI ar putea permite comiterea unor atacuri violente, de amploare, fără implicarea fizică directă a atentatorilor.

Potrivit documentului, citat de publicația britanică The Times, vehiculele autonome, dronele și alte sisteme automatizate pot fi deturnate sau construite artizanal, pentru a deveni arme letale, cu potențial de distrugere în masă. Spre deosebire de tacticile tradiționale, așa cum sunt atentatele sinucigașe, aceste metode le oferă teroriștilor avantajul anonimatului și siguranței, eliminând riscul capturării sau sacrificiului uman.

Începând cu 2016, au fost folosite camioane, furgonete automobile pe post de arme în atentatele teroriste comise în mai multe țări din Europa, acestea fiind considerate precedente îngrijorătoare. Totuși, dezvoltările recente din industria auto, în special în segmentul vehiculelor autonome (VA), amplifică semnificativ acest pericol. În contextul în care numeroși producători auto își extind oferta de VA, iar legislațiile devin tot mai permisive, aceste tehnologii ar putea fi exploatate pentru atacuri telecomandate, fără a fi nevoie de prezența umană.

Riscurile nu se opresc la utilizarea individuală a vehiculelor autonome. Raportul ONU atrage atenția și asupra faptului că sistemele orașelor inteligente, precum rețelele de semafoare automatizate, gestionarea transportului public sau platformele de intervenție în caz de urgență, pot fi compromise prin atacuri cibernetice. Dacă nu este protejată eficient, interconectivitatea acestor sisteme poate fi transformată într-un veritabil cal troian.

Ce soluții propune ONU

Un scenariu prezentat în raport este cel al „roiurilor de drone autonome”, grupuri de dispozitive coordonate care pot depăși sistemele convenționale de apărare și pot suprasolicita infrastructura de securitate. Aceste atacuri simultane și dispersate ar putea viza nu doar civili, ci și infrastructuri critice, provocând haos și paralizând răspunsul autorităților.

Deși riscurile sunt reale și în creștere, ONU subliniază că inteligența artificială nu reprezintă, în sine, o amenințare, ci o unealtă. Folosită în mod responsabil, poate deveni un aliat important în prevenirea terorismului. Spre exemplu, algoritmii pot analiza în timp real volume uriașe de date, pot identifica tipare de radicalizare online sau pot anticipa posibile acțiuni teroriste pe baza comportamentului digital.

În Regatul Unit, strategia națională de combatere a terorismului CONTEST a fost revizuită în 2023 pentru a reflecta noua realitate tehnologică. Autoritățile locale avertizează că AI este deja folosită de grupări radicale pentru propagandă, recrutare și planificarea atentatelor. Software-ul de recunoaștere facială, traducerea automată a conținutului sau simulările de atac sunt doar câteva dintre metodele prin care teroriștii pot exploata AI în favoarea lor, conform European Conservative.

În acest context, Națiunile Unite fac apel la o coordonare internațională fermă și rapidă pentru a preveni utilizarea distructivă a tehnologiilor de inteligență artificială. Având în vedere viteza cu care evoluează inovațiile în domeniu, cadrul legislativ și acțiunile de prevenție trebuie să țină pasul cu transformările din industrie.

Conform ONU, țările membre ar trebui să implementeze reglementări clare privind siguranța vehiculelor autonome, trasabilitatea software-urilor AI și controlul exportului de tehnologii sensibile. De asemenea, este necesară o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat pentru a identifica și contracara din timp vulnerabilitățile informatice.