Miliardarul român Ion Stoica, profesor la Berkeley finanțat de Microsoft, Nvidia, Google și IBM, nu părăsește sala de curs

Stoica a fost CEO al Databricks între 2013 și 2016, când i-a predat frâiele lui Ghodsi și a trecut în rolul de președinte executiv. „Să rămân mai mult ar fi însemnat să renunț la Berkeley. Așa că a trebuit să aleg”, spune el. „Și am ales să mă întorc la școală”.

„Tinerii, în anii lor de formare, uneori nu știu ce este posibil și ce nu… Au acest fel de credință că totul e posibil și de aceea vei obține de la ei soluții neașteptate”, explică el. În plus, Stoica își atribuie succesul în afaceri faptului că a fost întotdeauna focusat pe cercetare: „Este actul de creație… modul în cre explorezi idei noi”, explică Ionel Stoica.

„Mă gândeam că, probabil, a ajuns atât de sus pentru că nu-i păsa prea mult de problemele de cercetare. Dar m-am înșelat. Îi pasă cu adevărat de valorile cercetării”, spune Yang Zhou, unul dintre actualii săi studenți postdoctoranzi.

La Berkeley, Stoica are reputația nu doar de profesor bun, ci și de excelent partener de discuții pentru idei de afaceri și, poate și mai important, de persoană care ajută la transformarea acestor idei în realitate, găsind finanțare. Această reputație i-a adus în echipă diverse talente, printre care și studenții cu care avea să co-fondeze Anyscale – a doua companie evaluată la peste un miliard de dolari din portofoliul său. Șase ani după crearea Spark, Philipp Moritz și Robert Nishihara, doi doctoranzi ai unui alt profesor de informatică de la Berkeley, Michael Jordan, au pornit să rezolve un defect care obliga Spark să aștepte finalizarea fiecărei sarcini înainte de a trece la următoarea operațiune.

„Le-am spus că nu vor primi prea multă îndrumare de la mine. Nu sunt un constructor de sisteme”, își amintește Jordan. Așa că i-a încurajat să urmeze cursul de sisteme distribuite al lui Stoica, unde au lucrat împreună la o soluție.

Anyscale, o nouă companie de milioane de dolari

Proiectul respectiv a devenit ceea ce cunoaștem acum sub titlul de Ray, un software conceput să gestioneze învățarea prin întărire la scară largă, un model mai eficient decât sistemele sincronizate, precum Spark. „În stilul tipic al lui Ion, foarte repede a vrut să transforme asta într-o companie”, spune Jordan, care a contribuit la lansarea firmei împreună cu Stoica și studenții acestuia. Așa a luat naștere Anyscale în 2019. În mai puțin de trei ani, compania – o platformă care ajută dezvoltatorii să-și scaleze aplicațiile de inteligență artificială – a strâns 260 de milioane de dolari, inclusiv 200 de milioane la o evaluare de 1,4 miliarde de dolari în cea mai recentă rundă de finanțare din septembrie 2022. Stoica, președinte executiv al companiei cu sediul în San Francisco, spune că Anyscale merge „foarte bine” și că va atrage finanțare suplimentară în următoarele 12 luni.

„Îi place să vadă aceste probleme și să înțeleagă… cum să le rezolve cu adevărat. Ceea ce înseamnă cercetare de calitate și afaceri de succes”, spune despre el colegul său, conferențiarul și cercetătorul LMArena, Gonzalez.

Iar cheia rezolvării problemelor, crede Stoica, se află în universități. „Toată lumea poate folosi cercetarea universitară. Compară asta cu o companie… Ei nu vor publica… Nu vor împărți cunoașterea, nu își vor face publice cele mai bune sisteme”. Atât Spark-ul celor de la Databricks, cât și Ray-ul celor de la Anyscale au început ca proiecte open-source și sunt disponibile publicului și astăzi.

Ocolit de sancțiunile lui Trump

Laboratorul lui Stoica nu a fost afectat de reducerile de finanțare din perioada administrației Trump și, probabil, nu va fi afectat prea curând: „Suntem într-o poziție mai norocoasă”, explică el. Laboratorul de calcul de la Berkeley, care are în prezent un buget anual de peste 6 milioane de dolari, este finanțat privat de mari companii tech, inclusiv Google și IBM, încă din anii 2010. Primește, de asemenea, fonduri de la propria companie a lui Stoica, Anyscale.

Unii dintre colegii săi de la Berkeley au resimțit din plin, însă, impactul, ceea ce a dus la blocarea unor proiecte din școală, de la inițiative de accesibilizare a literaturii clasice până la programe de combatere a schimbărilor climatice – și au intentat procese. Unul dintre cei mai de succes profesori de la Berkeley, Stoica conduce acum un grup de lucru care abordează problema reducerilor de finanțare a cercetării în întregul colegiu de informatică, știința datelor și societate, potrivit decanei Jennifer Chayes. În calitate de președinte, îi încurajează pe colegii profesori să caute finanțare privată, urmând modelul care i-a adus propriului său laborator atât de mult succes.

„Conduce acest demers cu idei incredibil de creative despre cum să te adresezi companiilor și fondurilor de capital de risc”, spune Chayes.

Un veritabil antrenor de genii

Cei peste 80 de studenți pe care Stoica i-a mentorat personal au beneficiat de resursele și conexiunile sale. Cei mai mulți lucrează acum în mediul academic sau în domeniul startup-urilor, inclusiv cel puțin șapte care sunt angajați la Databricks.

Dar piața locurilor de muncă în tech nu este la fel de prietenoasă cu toată lumea. Absolvenții în informatică, odinioară printre cei mai căutați candidați, se confruntă acum cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă, pe măsură ce AI determină companiile să își reducă forța de muncă.

„Le spun studenților să îmbrățișeze și să folosească aceste instrumente AI”, spune Stoica. „Este clar că va exista o perioadă scurtă de durere. Dar gândește dintr-o altă perspectivă”. Stoica înțelege inteligența artificială ca pe o metodă de accelerare a ritmului evoluției umane și, în final, despre transformarea noastră într-o civilizație interplanetară.

„Dacă o vezi așa…”, spune el, „dar încă nu avem destui oameni să facă asta.”