Nicușor Dan, la prima ședință CSAT: fiscalitate digitală, soluții pentru mina Praid și negocieri de pace regională, în care să fie implicate UE și Ucraina

În prima ședință CSAT prezidată de președintele Nicușor Dan s-a decis crearea unui cadru legal pentru combaterea evaziunii fiscale, prin controale intensificate și digitalizarea accelerată a sistemului fiscal. De asemenea, Consiliul a analizat poziția României față de războiul din Ucraina, situația de la Salina Praid și nivelul amenințărilor cibernetice, subliniind necesitatea unor măsuri ferme în toate aceste domenii, se arată într-un comunicat CSAT.

Guvernul României va crea un cadru legal coerent pentru combaterea evaziunii fiscale, prin digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și prin întărirea controalelor, au decis luni membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în prima ședință prezidată de președintele Nicușor Dan. Potrivit comunicatului oficial, premisa esențială a succesului în acest domeniu este existența unui cadru de reglementare și control articulat, cu mecanisme clare de intervenție și norme de integritate pentru angajați. Măsurile anunțate includ și prevederi privind răspunderea penală, menite să descurajeze atât comportamentul evazionist, cât și activitățile de facilitare.

Prima temă: impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României

Membrii CSAT au subliniat că evaziunea rămâne o vulnerabilitate majoră pentru România, afectând bugetul de stat, slăbind capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice și generând inechitate între contribuabili. În acest context, au fost stabilite ca priorități intensificarea controalelor, digitalizarea sistemului fiscal și folosirea tuturor instrumentelor legale pentru recuperarea prejudiciilor.

SUA slăbește regulile bancare. Europa, sub presiune să reacționeze rapid

12:28

Avertisment de la BNR: criza energetică globală obligă România să accelereze modernizarea infrastructurii

11:21

„Premisa esențială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați. În acest sens, Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât și activitatea de facilitare”, se arată în comunicatul citat.

Contribuțiile României pentru încetarea războiului din Ucraina

O altă temă majoră abordată a fost războiul din Ucraina, cu accent pe contribuția României la discuțiile privind obținerea unei păci juste, durabile și cuprinzătoare. Membrii CSAT au afirmat că negocierile nu pot avea loc fără participarea Ucrainei și a Uniunii Europene și au subliniat că orice tentativă de divizare a Europei în sfere de influență trebuie respinsă ferm. România sprijină eforturile internaționale pentru încetarea conflictului și condamnă refuzul Rusiei de a accepta un armistițiu complet și necondiționat. Ca stat vecin, aliat NATO și membru UE, România consideră că o pace justă trebuie să ofere garanții clare de securitate pentru a preveni o nouă agresiune și pentru a consolida stabilitatea regiunii Mării Negre și a spațiului euroatlantic.

„În calitate de stat vecin, precum și ca Aliat NATO și membru al Uniunii Europene, România este interesată direct de securitatea Ucrainei, care are un impact major atât asupra securității regionale, cât și a întregii Europe. Țara noastră susține eforturile Statelor Unite ale Americii pentru încetarea acestui conflict armat și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii și refuzul acesteia pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat. Alături de celelalte state membre UE și NATO, România va continua să sprijine Ucraina în lupta pentru apărarea suveranității sale”, potrivit comunicatului CSAT.

De asemenea, membrii Consiliului au analizat și au aprobat lista forțelor armate ale României ce pot fi puse la dispoziție pentru misiuni internaționale în anul 2026.

Scenarii pentru Salina Praid

În cadrul ședinței a fost discutată și situația de la Salina Praid, considerată un obiectiv strategic cu impact economic, social și turistic semnificativ. Au fost evaluate informările venite din partea mai multor ministere cu privire la incidentele recente și la riscurile legate de siguranța cetățenilor, au fost treecute în revistă informații referitoare la funcționarea instalațiilor și cu privire la respectarea normelor de mediu. Două scenarii au fost analizate pentru viitorul Salinei: recondiționarea minei vechi sau înființarea unei noi mine destinate vizitării, separaă de cea de producție.

„În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost dezbătută și situația gravă de la Salina Praid, o componentă importantă a infrastructurii economice și strategice a României. Au fost analizate informările Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor despre incidentele recente și despre posibilele vulnerabilități în ceea ce privește siguranța cetățenilor, funcționarea instalațiilor și respectarea normelor privind mediul înconjurător și de exploatare”.

Despre Directoratul Național de Securitate Cibernetică

Consiliul a aprobat și Raportul de activitate pe 2024 al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), document care evaluează modul în care instituția a răspuns amenințărilor cibernetice într-un context digital volatil. Raportul conține date concrete privind incidentele, vulnerabilitățile critice și riscurile de securitate, precum și stadiul atingerii obiectivelor strategice ale DNSC.

„Au fost prezentate date concrete privind nivelul actual al ameninţărilor cibernetice cu trimitere la incidente, vulnerabilităţi critice şi riscuri de securitate cibernetică, stadiul de îndeplinire a obiectivelor Directoratului, precum și riscurile şi ameninţările cibernetice care au reprezentat priorităţi ale DNSC în 2024”, se arată în comunicatul citat.

În final, în cadrul ședinței CSAT au fost discutate și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.