Prima pagină » Pensiile, impozitate din septembrie 2025 cu CASS de 10% pentru sumele peste 3.000 lei, inclusiv la pensiile private

Pensiile, impozitate din septembrie 2025 cu CASS de 10% pentru sumele peste 3.000 lei, inclusiv la pensiile private

Pensiile, impozitate din septembrie 2025 cu CASS de 10% pentru sumele peste 3.000 lei, inclusiv la pensiile private

Pensiile intră într-o nouă eră fiscală din toamna anului viitor. Guvernul elimină excepțiile și introduce contribuția de sănătate (CASS) de 10% pentru orice sumă care depășește 3.000 de lei pe lună, indiferent dacă este vorba despre pensii de stat, speciale sau private. Noile reguli vizează toți pensionarii cu venituri peste acest prag și marchează cea mai amplă schimbare privind taxarea pensiilor din ultimii 20 de ani.

Guvernul a aprobat noi măsuri fiscale cu impact major asupra pensionarilor, aplicabile de la 1 septembrie 2025. Schimbările vizează atât impozitarea pensiilor din sistemul public, cât și a celor provenite din fondurile private sau speciale. Printre cele mai importante modificări se numără introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru partea din pensie ce depășește pragul de 3.000 de lei, indiferent de sursa venitului.

Potrivit noilor reglementări adoptate de Guvern, pensionarii care obțin venituri lunare din pensii mai mari de 3.000 de lei vor fi obligați să achite CASS de 10% pentru suma care depășește acest prag, pentru fiecare drept de pensie. Măsura va afecta toate categoriile de pensii: pensii de stat, pensii speciale, pensii din fonduri private obligatorii (Pilon II) și pensii facultative (Pilon III).

„Se propune eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depășeste suma lunară de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie. În cazul veniturilor din pensii, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă partea ce depăşeste suma lunară de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.”, se arată în proiectul de lege.

Cum se calculează CASS pentru pensii

  • Exemplu: Pentru o pensie brută de 5.000 lei, baza de calcul este suma ce depășește 3.000 lei, adică 2.000 lei.
  • CASS datorată: 2.000 x 10% = 200 lei.
  • Pentru pensiile sub 3.000 de lei nu se va datora CASS.

Atenție: Obligația de plată se aplică fiecărui drept de pensie în parte (de exemplu, dacă o persoană încasează două pensii care separat nu depășesc pragul, dar împreună îl depășesc, fiecare va fi analizată distinct).

O altă modificare importantă este modul de calcul al impozitului pe venit pentru pensii: venitul impozabil lunar din pensii va fi stabilit prin deducerea sumei neimpozabile de 3.000 de lei și, după caz, a contribuției CASS datorate. Astfel, după scăderea celor două sume, doar diferența rămasă va fi impozitată cu 10% (impozit pe venit).

Pensionari români Foto: Puterea.ro

Pensionari români Foto: Puterea.ro

Ce pensii sunt vizate de noua taxare

  • Pensii publice (reglementate de Legea 360/2023)
  • Pensii de serviciu (pensii speciale acordate prin legi speciale)
  • Pensii din fonduri private (Pilon II – administrate privat)
  • Pensii facultative (Pilon III – contribuții suplimentare)

Măsura se aplică „în mod coerent şi unitar tuturor categoriilor de pensionari, cu respectarea principiilor fiscalității privind justețea impunerii şi echitatea fiscală”, potrivit Guvernului.

Calitatea de asigurat, doar cu plata contribuției

La finalul anului 2024, potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), peste 10 milioane de persoane beneficiau de scutiri la plata CASS, în timp ce doar 6,3 milioane contribuiau efectiv. Executivul motivează că este necesară „restrângerea excepțiilor” pentru a asigura sustenabilitatea fondului unic de sănătate și echitate în sistem.

O altă prevedere importantă: coasigurații (soți/soții, părinți fără venituri) nu vor mai beneficia automat de calitatea de asigurat. Aceștia vor putea accesa servicii medicale doar dacă se optează pentru plata contribuției, stabilită la valoarea a 6 salarii minime brute pe economie (2.430 lei pentru anul 2025).

Măsurile fac parte dintr-un pachet legislativ mai amplu, ce urmărește stabilizarea finanțelor publice prin limitarea cheltuielilor permanente și creșterea colectării fiscale. Eliminarea excepțiilor pentru pensionari marchează o schimbare de paradigmă față de ultimele două decenii, când această categorie a beneficiat de scutiri importante.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]