Prima pagină » Pericolul tăcut: Sunetele de avertizare ale mașinilor electrice sunt greu de localizat

Pericolul tăcut: Sunetele de avertizare ale mașinilor electrice sunt greu de localizat

Pericolul tăcut: Sunetele de avertizare ale mașinilor electrice sunt greu de localizat
Group14 atrage 463 de milioane $ pentru producția de baterii EV

Odată cu creșterea semnificativă a numărului de vehicule electrice, sunetele de avertizare ale acestora sunt tot mai greu de perceput la viteze reduse.

Această problemă ridică o serie de semne de întrebare privind eficiența acestor sisteme în asigurarea siguranței pietonilor în mediul urban.

Sunetele de avertizare ale mașinilor electrice pot trece neobservate aglomerația urbană

Pericolul tăcut: Sunetele de avertizare ale mașinilor electrice sunt greu de localizat la viteze mici

Un studiu recent realizat de Universitatea de Tehnologie Chalmers din Suedia atrage atenția asupra limitărilor acustice ale sistemelor de avertizare acustică AVAS (Acoustic Vehicle Alerting Systems). De aceea, cercetarea subliniază necesitatea implementării unor reglementări mai clare privind direcționalitatea semnalelor sonore.

Concepute pentru a semnaliza prezența mașinilor la viteze reduse, aceste sisteme de avertizare reprezintă o preocupare permanentă pentru cercetătorii din sectorul auto. Deși sunt obligatorii prin reglementări internaționale, acestea sunt dificil de identificat și perceput în spațiu, mai ales în condiții reale de trafic.

Cercetarea a analizat capacitatea oamenilor de a identifica direcția din care provin trei tipuri uzuale de semnale sonore AVAS, utilizate de mașinile electrice și de cele hibride. Testele s-au desfășurat în mediu controlat, cu zgomot de fundal urban discret, iar rezultatele au arătat că toate cele trei variante,și anume semnal cu două tonuri, cu mai multe tonuri și unul bazat pe zgomot constant, au fost mult mai greu de localizat decât zgomotul clasic produs de un motor termic, relatează Interesting Engineering.

Leon Müller, doctorand la Departamentul de Arhitectură și Inginerie Civilă al Universității Chalmers, avertizează că normele actuale impun doar ca semnalele AVAS să fie detectabile, fără a lua în calcul aspectul direcțional sau capacitatea oamenilor de a percepe corect numărul și poziția vehiculelor. „Imaginați-vă o parcare aglomerată unde mai multe mașini electrice emit același sunet. Devine foarte ușor să pierzi reperele acustice și, implicit, siguranța”, spune acesta. „Vehiculele electrice aduc un mare plus prin reducerea poluării fonice, dar trebuie să regăsim echilibrul între liniște și siguranță. Dacă pietonii nu pot localiza sursa unui sunet de avertizare, sistemul devine ineficient în momentele critice”, a adăugat Müller.

Condițiile de laborator diferă semnificativ de cele reale

În prezent, legislația din Uniunea Europeană, dar și cele din SUA, China sau Japonia, impun ca vehiculele electrice și hibride să emită un semnal sonor atunci când circulă cu viteză redusă. Această limită este de sub 20 km/h în Europa și sub 30 km/h în Statele Unite. Scopul este acela de a proteja pietonii, care altfel nu ar putea percepe prezența acestor vehicule aproape silențioase în preajma lor. Totuși, reglementările nu impun criterii privind capacitatea acestor sunete de a fi localizate în spațiu sau de a rămâne eficace în condiții urbane reale, aglomerate.

Echipa de cercetători de la universitatea suedeză subliniază faptul că semnalele AVAS sunt adesea testate în laboratoare cu zgomot de fundal minim, în timp ce pe străzi sau în parcări acestea trebuie să concureze cu o multitudine de alte surse de zgomot. „În mediul real, sunetele se suprapun, sunt reflectate de clădiri și absorbite de mulțime. Ce e clar într-un laborator poate deveni ambiguu într-o intersecție aglomerată”, a explicat Kropp.

Studiul a implicat 52 de participanți care au fost supuși unui test auditiv într-o cameră anecoică (încăpere fără ecou), echipată cu 24 de difuzoare dispuse circular în jurul lor. Sunetele au fost redate de la o distanță de 7,5 metri, iar participanții au avut câte 10 secunde pentru a indica direcția din care venea sunetul. Cel mai slab rezultat a fost înregistrat în cazul semnalului cu două tonuri, nici unul dintre participanți nereușind să identifice corect toate sursele.

Diferența esențială dintre zgomotul motoarelor cu ardere internă și semnalele AVAS ține de compoziția sonoră: zgomotele motoarelor conțin pulsații neregulate și o varietate largă de frecvențe, ceea ce le face mai ușor de identificat și direcționat. În schimb, semnalele AVAS sunt monotone și uniforme, ceea ce face ca urechea umană să le distingă mai greu atunci când sunt multiple surse în același timp.

Alte articole importante
500 de milioane de euro pentru energie solară cu stocare destinată instituțiilor publice
500 de milioane de euro pentru energie solară cu stocare destinată instituțiilor publice
Finanțarea este asigurată integral din fonduri nerambursabile prin Fondul pentru modernizare. Cererile pot fi depuse din 28 septembrie Depunerea proiectelor se va face online, prin sistemul informatic al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, începând din 28 septembrie 2026, ora 10:00, până la 20 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului. Proiectele vor fi analizate în […]
Doar un sfert dintre locuințele din România sunt asigurate obligatoriu. ASF: „Rațional este să avem un grad de cuprindere aproape de 100%”
Bănci-Asigurări-IFN
Doar un sfert dintre locuințele din România sunt asigurate obligatoriu. ASF: „Rațional este să avem un grad de cuprindere aproape de 100%”
Doar aproximativ 25-26% dintre locuințele din România sunt incluse în sistemul de asigurare obligatorie, deși, în contextul intensificării riscurilor climatice, ar fi necesară o acoperire cât mai apropiată de 100%, a declarat vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Sorin Mititelu. Potrivit oficialului, aproximativ 2,5 milioane de locuințe sunt în prezent asigurate prin sistemul național de […]
CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele
Macroeconomie
CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că dreptul cetățenilor de a iniția legi în Parlament nu poate fi folosit pentru adoptarea unor măsuri care generează creșteri majore ale cheltuielilor publice. Decizia CCR extinde interpretarea sintagmei „probleme fiscale” din Constituție. Potrivit Curții, interdicția nu vizează doar introducerea sau modificarea unor taxe și impozite, ci și […]
România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13
Macroeconomie
România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13
România a importat în 2025 din China bunuri în valoare de aproximativ 9,1 miliarde de euro, cu 16,2% mai mult decât în anul precedent. În schimb, exporturile românești către piața chineză au rămas aproape neschimbate, la circa 715 milioane de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Curs de Guvernare și citate de […]
Centrele de date, marea problemă climatică absentă de pe agenda ONU
Tehnologie
Centrele de date, marea problemă climatică absentă de pe agenda ONU
Extinderea rapidă a inteligenței artificiale și explozia investițiilor în centre de date transformă profund sistemul energetic mondial, însă această provocare nu se regăsește printre principalele teme ale negocierilor climatice ale Organizației Națiunilor Unite. La COP31, conferința ONU privind schimbările climatice care va avea loc în noiembrie în Turcia, guvernele nu vor avea pe agenda oficială […]
Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe
Macroeconomie
Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe
Pensia medie lunară a ajuns la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, înregistrând o creștere modestă, de 0,3%, față de primele trei luni ale anului. În același timp, numărul mediu al pensionarilor a coborât la 4,913 milioane de persoane, cu 7.000 mai puțini decât în trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul […]