Prima pagină » Pericolul tăcut: Sunetele de avertizare ale mașinilor electrice sunt greu de localizat

Pericolul tăcut: Sunetele de avertizare ale mașinilor electrice sunt greu de localizat

Pericolul tăcut: Sunetele de avertizare ale mașinilor electrice sunt greu de localizat
Group14 atrage 463 de milioane $ pentru producția de baterii EV

Odată cu creșterea semnificativă a numărului de vehicule electrice, sunetele de avertizare ale acestora sunt tot mai greu de perceput la viteze reduse.

Această problemă ridică o serie de semne de întrebare privind eficiența acestor sisteme în asigurarea siguranței pietonilor în mediul urban.

Sunetele de avertizare ale mașinilor electrice pot trece neobservate aglomerația urbană

Pericolul tăcut: Sunetele de avertizare ale mașinilor electrice sunt greu de localizat la viteze mici

Un studiu recent realizat de Universitatea de Tehnologie Chalmers din Suedia atrage atenția asupra limitărilor acustice ale sistemelor de avertizare acustică AVAS (Acoustic Vehicle Alerting Systems). De aceea, cercetarea subliniază necesitatea implementării unor reglementări mai clare privind direcționalitatea semnalelor sonore.

Concepute pentru a semnaliza prezența mașinilor la viteze reduse, aceste sisteme de avertizare reprezintă o preocupare permanentă pentru cercetătorii din sectorul auto. Deși sunt obligatorii prin reglementări internaționale, acestea sunt dificil de identificat și perceput în spațiu, mai ales în condiții reale de trafic.

Cercetarea a analizat capacitatea oamenilor de a identifica direcția din care provin trei tipuri uzuale de semnale sonore AVAS, utilizate de mașinile electrice și de cele hibride. Testele s-au desfășurat în mediu controlat, cu zgomot de fundal urban discret, iar rezultatele au arătat că toate cele trei variante,și anume semnal cu două tonuri, cu mai multe tonuri și unul bazat pe zgomot constant, au fost mult mai greu de localizat decât zgomotul clasic produs de un motor termic, relatează Interesting Engineering.

Leon Müller, doctorand la Departamentul de Arhitectură și Inginerie Civilă al Universității Chalmers, avertizează că normele actuale impun doar ca semnalele AVAS să fie detectabile, fără a lua în calcul aspectul direcțional sau capacitatea oamenilor de a percepe corect numărul și poziția vehiculelor. „Imaginați-vă o parcare aglomerată unde mai multe mașini electrice emit același sunet. Devine foarte ușor să pierzi reperele acustice și, implicit, siguranța”, spune acesta. „Vehiculele electrice aduc un mare plus prin reducerea poluării fonice, dar trebuie să regăsim echilibrul între liniște și siguranță. Dacă pietonii nu pot localiza sursa unui sunet de avertizare, sistemul devine ineficient în momentele critice”, a adăugat Müller.

Condițiile de laborator diferă semnificativ de cele reale

În prezent, legislația din Uniunea Europeană, dar și cele din SUA, China sau Japonia, impun ca vehiculele electrice și hibride să emită un semnal sonor atunci când circulă cu viteză redusă. Această limită este de sub 20 km/h în Europa și sub 30 km/h în Statele Unite. Scopul este acela de a proteja pietonii, care altfel nu ar putea percepe prezența acestor vehicule aproape silențioase în preajma lor. Totuși, reglementările nu impun criterii privind capacitatea acestor sunete de a fi localizate în spațiu sau de a rămâne eficace în condiții urbane reale, aglomerate.

Echipa de cercetători de la universitatea suedeză subliniază faptul că semnalele AVAS sunt adesea testate în laboratoare cu zgomot de fundal minim, în timp ce pe străzi sau în parcări acestea trebuie să concureze cu o multitudine de alte surse de zgomot. „În mediul real, sunetele se suprapun, sunt reflectate de clădiri și absorbite de mulțime. Ce e clar într-un laborator poate deveni ambiguu într-o intersecție aglomerată”, a explicat Kropp.

Studiul a implicat 52 de participanți care au fost supuși unui test auditiv într-o cameră anecoică (încăpere fără ecou), echipată cu 24 de difuzoare dispuse circular în jurul lor. Sunetele au fost redate de la o distanță de 7,5 metri, iar participanții au avut câte 10 secunde pentru a indica direcția din care venea sunetul. Cel mai slab rezultat a fost înregistrat în cazul semnalului cu două tonuri, nici unul dintre participanți nereușind să identifice corect toate sursele.

Diferența esențială dintre zgomotul motoarelor cu ardere internă și semnalele AVAS ține de compoziția sonoră: zgomotele motoarelor conțin pulsații neregulate și o varietate largă de frecvențe, ceea ce le face mai ușor de identificat și direcționat. În schimb, semnalele AVAS sunt monotone și uniforme, ceea ce face ca urechea umană să le distingă mai greu atunci când sunt multiple surse în același timp.

Alte articole importante
347,5 milioane de euro din PNRR pentru fonduri de investiții: România accelerează finanțarea companiilor
347,5 milioane de euro din PNRR pentru fonduri de investiții: România accelerează finanțarea companiilor
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță o nouă etapă importantă în utilizarea fondurilor europene, după ce a fost aprobată alocarea a 347,5 milioane de euro pentru finanțarea a 20 de fonduri de investiții. Banii provin din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vizează dezvoltarea pieței de capital și sprijinirea companiilor locale. Decizia a […]
ANAF declanșează controale în lanț în sectorul petrolier. Suspiciuni de practici abuzive pe fondul scumpirii carburanților
Companii
ANAF declanșează controale în lanț în sectorul petrolier. Suspiciuni de practici abuzive pe fondul scumpirii carburanților
Autoritățile fiscale au demarat o amplă acțiune de control în sectorul energetic, în contextul creșterilor accelerate ale prețurilor la carburanți. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a început verificări la marile companii petroliere din România, vizând în special modul în care sunt stabilite prețurile de transfer și eventualele mecanisme care pot influența artificial costurile. Acțiunea […]
Șeful Shell avertizează: Europa poate rămâne fără carburanți în aprilie
Șeful Shell avertizează: Europa poate rămâne fără carburanți în aprilie
Șeful companiei petroliere Shell lansează un avertisment sumbru, și anume Europa riscă să rămână fără carburanți începând cu luna aprilie. Situația ridică îngrijorări serioase privind aprovizionarea și stabilitatea pieței energetice în regiune. Directorul Shell spune că Europa s-ar putea confrunta cu o penurie de combustibili și energie Directorul Shell avertizează că Europa ar putea rămâne […]
Criminalitatea cibernetică a provocat pagube globale de 14 trilioane $
Tehnologie
Criminalitatea cibernetică a provocat pagube globale de 14 trilioane $
Criminalitatea cibernetică a devenit o amenințare majoră pentru economia globală, provocând pierderi estimate la 14 trilioane de dolari. Atacurile digitale vizează atât companii, cât și instituții guvernamentale, generând daune uriașe și riscuri crescute pentru securitatea informațiilor. Cum afectează criminalitatea cibernetică afacerile și guvernele din întreaga lume Atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate și automatizate, alimentate […]
România redistribuie 2,8 miliarde de euro din fonduri europene
România redistribuie 2,8 miliarde de euro din fonduri europene
România va redirecționa 2,8 miliarde de euro din fonduri europene pentru a eficientiza utilizarea banilor și a grăbi proiectele importante. Măsura vine în contextul necesității de a adapta investițiile la noile priorități economice și sociale, pentru a valorifica mai eficient resursele oferite de Uniunea Europeană. România realocă peste 2,8 miliarde de euro din fonduri europene: […]
Recrutați cu 500 de dolari și o excursie peste graniță: cum funcționează rețeaua de sabotaj care pornește din Europa de Est
Recrutați cu 500 de dolari și o excursie peste graniță: cum funcționează rețeaua de sabotaj care pornește din Europa de Est
O investigație bazată pe procesele judiciare din Republica Moldova scoate la lumină mecanismele prin care tineri sunt atrași în rețele de influență și sabotaj cu legături rusești. Promisiunea este simplă: câteva sute de dolari, o călătorie în străinătate și activități aparent inofensive. Realitatea, însă, este mult mai complexă și implică antrenamente pentru acțiuni de destabilizare […]