Prima pagină » Cum s-au modificat prețurile la energie și gaze în ultimii patru ani

Cum s-au modificat prețurile la energie și gaze în ultimii patru ani

ANALIZĂ
Cum s-au modificat prețurile la energie și gaze în ultimii patru ani
Foto: Puterea financiară

În ultimii patru ani, prețurile la energie și gaze în Europa au fluctuat puternic, influențate de crize geopolitice și schimbări în cerere și ofertă.

Evoluția tarifelor a afectat atât consumatorii casnici, cât și industriile, generând nevoia unor strategii mai eficiente de gestionare a energiei.

Ce s-a întâmplat cu prețurile la energie și gaze în Europa după invazia Rusiei în Ucraina din 2022

Prețurile la electricitate și gaze pentru consumatorii casnici din UE rămân peste nivelurile înregistrate înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Comparativ cu anii foarte volatili ai crizei energetice, prețurile s-au stabilizat în mare parte până în 2026, relatează Euronews Business.

În cei patru ani scurși de la declanșarea invaziei militare a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, prețurile energiei pentru consumatorii din toată Europa au fost puternic afectate. Cota Rusiei din importurile de gaze prin conducte către UE a scăzut brusc, de la 40% în 2021, la circa 6% în 2025, potrivit Consiliului European. Principalele cauze au fost invazia armatei ruse în țara vecină și valul ulterior de sancțiuni și embargouri impuse de UE în încercarea de a diversifica aprovizionarea cu energie.

Piețele energetice erau deja volatile înainte de invazie, însă războiul a intensificat presiunea. În ultimii doi ani, prețurile au fost mai stabile în UE. Cu toate acestea, costurile pentru electricitate și gaze naturale pentru gospodării rămân peste nivelurile pre-invazie în multe țări.

Ce țări au înregistrat cele mai mari creșteri după 2022

Eurostat, Oficiul de statistică al Uniunii Europene, publică date despre prețurile energiei de două ori pe an, ultima actualizare acoperind prima jumătate a anului 2025.

Între prima jumătate a lui 2021 și prima jumătate a anului 2025, prețurile la electricitate pentru gospo dării în UE au crescut cu 30%, de la 22 eurocenți/kWh la 28,7 eurocenți/kWh. În aceeași perioadă, prețurile la gazele naturale au urcat cu 79%, de la 6,4 eurocenți/kWh la 11,4 eurocenți/kWh.

Indicele prețurilor energiei pentru gospodării (HEPI), compilat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT, urmărește lunar prețurile energiei în capitalele europene. Datele pentru ianuarie 2026 oferă cea mai recentă imagine de comparație.

Bucureștiul, printre orașele cu cele mai mari creșteri

Conform HEPI, prețurile finale la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut cu 5% în capitalele UE în perioada ianuarie 2022-ianuarie 2026. Tarifele începuseră să crească deja înainte de invazie: între ianuarie 2021 și ianuarie 2026, majorarea a ajuns la 38%.

În acești cinci ani, creșterile au fost foarte mari în mai multe orașe, dublându-se chiar în Vilnius (102%). Creșteri de peste 60% s-au înregistrat în București (88%), Berna (86%), Kiev (77%), Amsterdam (75%), Riga (74%), Bruxelles (67%) și Londra (64%). Doar două capitale europene au înregistrat scăderi în această perioadă: Copenhaga (-16%) și Budapesta (-8%).

Dintre capitalele celor cinci mari economii, Londra (64%) și Roma (54%) au avut creșteri semnificative. Madrid (13%) și Berlin (15%) au înregistrat cele mai mici majorări de preț, în timp ce Paris (31%) a rămas sub media UE.

Cum au evoluat prețurile la energie și gaze după 2022

Experții de la European Energy and Climate Policy (IEECP) subliniază că mixul energetic joacă un rol cheie în modul în care țările sunt afectate. În unele state, precum Spania, energia eoliană, solară și hidroelectrică reprezintă o pondere mare din producție.

De asemenea, țările nordice beneficiază de o producție puternică din surse regenerabile, inclusiv hidro, geotermal și eolian. Asta le reduce expunerea la volatilitatea prețurilor combustibililor fosili. Comparând ianuarie 2022 cu aceeași lună din 2026, mai multe orașe au înregistrat scăderi, cu Copenhaga pe primul lor (-44%). Londra (-22%), Madrid (-17%), Berlin (-14%) și Roma (-4%) au înregistrat, de asemenea, scăderi în acești patru ani.

În schimb, tarifele la electricitate în Paris au urcat cu 21%. Vilnius a avut cea mai mare creștere în UE (70%), în timp ce Kiev (87%) a fost pe primul loc la „general”.

Între ianuarie 2022 și ianuarie 2026, prețurile finale la gazele naturale pentru gospodării au scăzut cu doar 1% în capitalele UE. Unele orașe au înregistrat scăderi semnificative, inclusiv Berlin (-41%), Bruxelles (-40%) și Atena (-40%). Altele au avut creșteri mari, conduse de Riga (89%), urmată de Varșovia (55%) și Lisabona (55%).

Prețurile la gaze naturale au fost relativ stabile în ultimii doi ani

Datele pentru prețurile gazelor din ianuarie 2021 nu sunt disponibile, ultima publicare înainte de 2022 fiind noiembrie 2021. Chiar și în comparație cu ianuarie 2022, datele anterioare arată cât de rapid crescuseră prețurile înainte de invazia Rusiei.

Între noiembrie 2021 și ianuarie 2026, prețurile gazelor naturale în capitalele UE au crescut în medie cu 24%. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la Varșovia (88%), Bratislava (85%), Lisabona (77%) și Praga (70%). În schimb, câteva orașe au avut scăderi semnificative: Kiev (-35%), București (-33%) și Bruxelles (-18%). Dintre capitalele marilor economii, doar Londra a raportat o scădere (-13%). Berlin (39%) și Paris (28%) au fost peste media UE, iar Madrid și Roma au înregistrat creșteri de 16%, respectiv 23%.

Ca și în cazul electricității, prețurile la gaze naturale au fost relativ stabile în ultimii doi ani. Amsterdam a fost însă unul dintre cele mai volatile orașe în primele faze ale crizei energetice. Cercetătorii IEECP au explicat că majorarea prețurilor în Țările de Jos s-a datorat suspendării producției la câmpul Groningen din cauza riscurilor seismice. De asemenea, Germania și Austria, puternic dependente de importurile de gaze din Rusia, au fost afectate semnificativ de această dependență.

Alte articole importante
Germania vrea să devină o „națiune suverană în AI” până în 2030. Berlinul pregătește 18 măsuri pentru recuperarea decalajului față de SUA și China
Tehnologie
Germania vrea să devină o „națiune suverană în AI” până în 2030. Berlinul pregătește 18 măsuri pentru recuperarea decalajului față de SUA și China
Germania își propune să recupereze teren în competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și să devină o „națiune suverană a IA” până în 2030, însă planul pregătit de guvern nu clarifică deocamdată sursele de finanțare. Strategia include 18 măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de calcul, consolidarea industriei semiconductorilor, extinderea utilizării IA în companii și automatizarea administrației […]
CCF avertizează că limitarea deductibilității cheltuielilor între firmele din același grup poate duce la dublă impozitare și investiții mai scumpe
Companii
CCF avertizează că limitarea deductibilității cheltuielilor între firmele din același grup poate duce la dublă impozitare și investiții mai scumpe
Proiectul de lege care limitează deductibilitatea unor cheltuieli între companiile din același grup ar putea conduce la impozitarea de două ori a acelorași venituri, la creșterea costurilor de finanțare și la reducerea atractivității României pentru investitori, avertizează Camera Consultanților Fiscali (CCF). Organizația solicită reanalizarea inițiativei înainte de adoptarea unei măsuri care ar urma să se […]
Statul datorează miliarde furnizorilor de energie, dar reduce fondurile pentru plata restanțelor. CES avertizează asupra riscului unor costuri mai mari pentru consumatori
Statul datorează miliarde furnizorilor de energie, dar reduce fondurile pentru plata restanțelor. CES avertizează asupra riscului unor costuri mai mari pentru consumatori
Guvernul a redus prin rectificarea bugetară din 30 octombrie fondurile rezervate pentru decontarea compensațiilor acordate furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, deși restanțele statului sunt estimate la peste 5 miliarde de lei. Consiliul Economic și Social (CES) a cerut menținerea și suplimentarea alocărilor, avertizând că întârzierile la plată afectează lichiditatea companiilor, le sporesc costurile […]
Andy Burnham încearcă să evite o nouă criză diplomatică privind despăgubirile pentru sclavie
Andy Burnham încearcă să evite o nouă criză diplomatică privind despăgubirile pentru sclavie
Noul prim-ministru britanic Andy Burnham va participa la summitul Commonwealth-ului din Antigua și Barbuda, într-un moment în care solicitările fostelor colonii pentru reparații legate de comerțul transatlantic cu sclavi riscă să provoace o nouă confruntare diplomatică. După experiența dificilă a predecesorului său, Keir Starmer, la reuniunea din 2024, guvernul de la Londra încearcă să evite […]
Bursa de Valori București a adăugat aproape 24 de miliarde de lei la capitalizare într-o singură săptămână. BET a depășit pragul de 35.000 de puncte
Bursa de Valori București a adăugat aproape 24 de miliarde de lei la capitalizare într-o singură săptămână. BET a depășit pragul de 35.000 de puncte
Bursa de Valori București a încheiat ultima săptămână din octombrie cu o creștere consistentă a capitalizării, care a ajuns la 717,01 miliarde de lei. În intervalul 26–30 octombrie 2026, valoarea companiilor listate a crescut cu 23,76 miliarde de lei, echivalentul unui avans de 3,43% față de săptămâna precedentă. Evoluția pozitivă a pieței a venit însă […]
FBI acuză Coreea de Nord de un jaf record de 6,3 miliarde de dolari în criptomonede. Binance, ținta celui mai mare atac cibernetic din istoria pieței crypto
Piață de Capital - Fonduri
FBI acuză Coreea de Nord de un jaf record de 6,3 miliarde de dolari în criptomonede. Binance, ținta celui mai mare atac cibernetic din istoria pieței crypto
Autoritățile americane au atribuit oficial Coreei de Nord unul dintre cele mai spectaculoase furturi de active digitale anunțate vreodată. FBI susține că hackeri afiliați regimului de la Phenian au sustras peste 6,3 miliarde de dolari în criptomonede de pe Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare a activelor digitale din lume. Atacul ar fi avut […]