În mod neașteptat, campusurile britanice devin din nou atractive pentru o generație care, până nu demult, privea exclusiv către Ivy League. Campania furibundă a lui Donald Trump împotriva uneia dintre cele mai prestigioase universități din lume, Harvard, pare să genereze un efect de bumerang: în timp ce instituțiile academice americane sunt supuse unei presiuni crescânde, cele britanice se trezesc în centrul unui val de interes neașteptat din partea studenților internaționali. Inclusiv studenții americani prospectează o eventuală mutare la studii în Marea Britanie, transmite Bloomberg.
În ultimele luni, Trump a transformat Harvard într-un simbol pentru tot ceea ce consideră greșit în elita liberală americană. Atacurile sale nu sunt doar retorice. Președintele, de altfel, candidat republican favorit pentru alegerile din noiembrie, a declanșat o adevărată ofensivă administrativă și juridică asupra universității: o suită de agenții guvernamentale – printre care Departamentul de Justiție, Serviciile de Imigrare și Departamentul Educației – s-au întrecut în a tăia fondurile publice ale Harvard și în a-i limita capacitatea de a primi studenți internaționali.
Cu câteva zile în urmă, Trump lăsa loc de un posibil „armistițiu” cu Harvard, „sau cam așa ceva„, însă termenii acesti posibil acord nu au fost până acum anunțați oficial. După câteva luni de declarații tranșante, ambele părți par dispuse la compromis, notează presa internațională: Harvad admite, pentru prima dată, că ar fi putut fi vorba de antisemitism în campus și a promis atât măsuri pentru combaterea acestui fenomen, cât și demiterea unor cadre universitare de rang înalt. La rându său, Trump a îndulcit tonul: „Harvard a acționat extrem de corect în timpul acestor discuții și pare hotărâtă să facă ceea ce este corect”.
Chiar și așa, războiul de până acum a lăsat urme adânci, iar mediul academic internațional preferă prudența. Declarațiile lui Trump au sugerat că oricând, orice e posibil. Miza pare a fi deopotrivă politică și ideologică, dar consecințele sunt cât se poate de concrete. Una dintre măsurile cele mai controversate a fost suspendarea accesului la vize de studii pentru studenții străini ai universității. Deși blocată temporar în instanță, decizia a creat panică în rândul celor aproximativ 6.800 de studenți internaționali de la Harvard. Pentru aceștia, viitorul academic devine brusc incert, iar ideea de a-și continua studiile în altă parte — în special în Regatul Unit — devine tot mai atractivă.
„Universitățile americane nu mai oferă siguranța de altădată”, spune un consilier educațional din Mumbai. „Studenții se tem că politicile de imigrație se pot schimba peste noapte”.
Această frică este exploatată – involuntar, precizează sursa citată – de universitățile britanice, care, în ciuda dificultăților financiare cu care se confruntă în ultima vreme, reprezintă, totuși, un refugiu stabil. După ani în care au fost afectate de Brexit, de creșterea costurilor și de scăderea numărului de studenți din UE, instituțiile de învățământ superior din Marea Britanie par să renască tocmai datorită crizei din SUA.
Date recente arată o creștere semnificativă a căutărilor online pentru programe de studii în Regatul Unit: +10% la nivel global, iar în rândul studenților americani, +12% într-un singur an. În mod neașteptat, campusurile britanice devin din nou atractive pentru o generație care, până nu demult, privea exclusiv către Ivy League.
Dar acest val de interes nu vine într-un vid. Universitățile britanice se confruntă cu propriile lor provocări. Aproape jumătate dintre ele funcționează în deficit, iar guvernul laburist, condus de Keir Starmer, ia în calcul introducerea unei „taxe pentru sustenabilitate” aplicată studenților internaționali, precum și reducerea duratei permiselor de muncă post-studii de la doi ani la doar 18 luni.
Foto: Colaj Shutterstock
În ciuda acestor posibile bariere, experții din sectorul educațional spun că Marea Britanie are acum o oportunitate unică de a-și consolida poziția ca alternativă academică la SUA. Dacă, până recent, universitățile britanice păreau în declin, acum se bucură de un avantaj competitiv generat de politicile restrictive și haotice ale Americii.
Pentru Harvard, miza este mai mare decât propria reputație. Universitatea a intentat proces împotriva administrației Trump, invocând încălcarea autonomiei universitare și atacuri motivate politic. Pe termen scurt, pagubele sunt deja vizibile: proiecte de cercetare suspendate, reputație afectată, finanțări federale în așteptare și o comunitate academică internațională care începe să caute alternative.
Într-un editorial recent, The New York Times avertiza că ofensiva lui Trump riscă să transforme universitățile americane din motoare ale inovației globale în victime ale unui război cultural intern.
Pe fundalul acestui haos, universitățile britanice par să atragă nu doar studenți, ci și talente, idei și resurse. Dacă vor ști să le valorifice fără a repeta greșelile Americii, acestea ar putea redeveni un epicentru al educației internaționale.