România a fost evaluată în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului și a fost plasată sub monitorizare sporită

În mai 2023, România a fost evaluată de MONEYVAL, organismul Consiliului Europei responsabil cu monitorizarea implementării standardelor internaționale privind prevenirea și combaterea spălării banilor (AML) și finanțării terorismului (CFT). În urma acestei evaluări, România a fost plasată sub monitorizare sporită („enhanced follow-up”), ca urmare a unor deficiențe tehnice semnificative identificate în cadrul sistemului național.

Raportul, publicat în mai 2025, reprezintă primul bilanț consolidat al progreselor făcute de România, analizând în special modul în care țara a răspuns la recomandările tehnice (Technical Compliance – TC) ale Financial Action Task Force (FATF), standardul global în domeniu.

Raportul subliniază că România a făcut anumite progrese legislative și instituționale, dar nu suficiente pentru a ieși din regimul de monitorizare sporită. Țara a rămas cu un număr semnificativ de deficiențe tehnice și nu a reușit să demonstreze că măsurile adoptate sunt eficiente în practică.

Val nou de concedieri la un furnizor de componente auto de top din România

11:30

Robotul biped minuscul „Zippy” redefineşte mobilitatea autonomă

11:00

Concret, România a solicitat reevaluarea doar pentru patru recomandări (privind sancțiunile financiare țintite, criptoactivele și statisticile AML/CFT), însă niciuna dintre acestea nu a primit un rating îmbunătățit. Pentru restul recomandărilor unde țara era considerată „parțial conformă”, autoritățile nu au cerut reevaluare, ceea ce arată că nu există încă suficiente progrese pentru a justifica o schimbare de statut.

Sancțiuni financiare și terorism: lipsuri majore

Un capitol important al raportului este legat de sancțiunile financiare împotriva terorismului. MONEYVAL constată că România nu are încă un mecanism formal pentru identificarea și propunerea de persoane sau entități care ar trebui sancționate, așa cum cer rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU.

Nu există reguli clare privind standardul probatoriu, nici proceduri transparente pentru includerea sau excluderea de pe listele de sancțiuni. De asemenea, nu există mecanisme eficiente pentru comunicarea rapidă a acestor decizii către instituțiile financiare și profesiile relevante.

În ciuda faptului că România aplică sancțiunile ONU și UE prin legislație națională, lipsa unor proceduri clare la nivel intern face ca sistemul să fie vulnerabil la întârzieri și la lipsa de transparență. Acest lucru poate afecta capacitatea țării de a reacționa rapid la amenințări și de a-și proteja sistemul financiar de riscuri majore.

Criptoactivele: reglementări europene, dar aplicare lentă

Un alt punct criticat de raport este legat de piața criptoactivelor. Deși la nivel european au intrat în vigoare, din 2023, două regulamente esențiale pentru controlul pieței criptoactivelor și al transferurilor de fonduri, România nu a implementat încă aceste norme în legislația națională. Astfel, furnizorii de servicii de criptoactive pot opera în continuare pe baza legislației vechi până cel târziu la 1 iulie 2026, ceea ce lasă o fereastră de vulnerabilitate pe piață.

MONEYVAL remarcă faptul că această întârziere poate fi exploatată de rețele criminale sau teroriste, iar România trebuie să accelereze procesul de transpunere și aplicare a acestor reguli pentru a nu rămâne în urmă față de restul Uniunii Europene.

Statistici și monitorizare: progrese modeste

Raportul notează că România a făcut unele progrese în colectarea și raportarea statisticilor privind implementarea măsurilor anti-spălare de bani și combaterea finanțării terorismului. Totuși, aceste progrese sunt considerate modeste, iar sistemul de monitorizare nu acoperă încă toate domeniile relevante. Lipsa unor date actualizate și detaliate limitează capacitatea autorităților de a evalua eficiența măsurilor și de a reacționa la noile tipare de criminalitate financiară.

Deficiențe structurale persistente

Raportul MONEYVAL subliniază că, deși România a făcut pași înainte, există încă deficiențe structurale importante:

• Lipsa unor mecanisme clare și eficiente pentru sancțiuni financiare și terorism;

• Întârziere în implementarea reglementărilor pentru criptoactive;

• Infrastructură insuficientă pentru colectarea și analiza datelor relevante;

• Lipsa unor proceduri transparente pentru includerea și excluderea de pe listele de sancțiuni;

• Cooperare interinstituțională care trebuie consolidată;

• Nevoia de a demonstra eficiența reală a măsurilor, nu doar existența lor pe hârtie.

Implicații pentru România

Rămânerea sub monitorizare sporită are consecințe directe pentru economia românească. Există riscul ca băncile și companiile să fie privite cu suspiciune pe piețele internaționale, ceea ce poate duce la costuri mai mari de finanțare, întârzieri în tranzacții și dificultăți în relațiile cu partenerii externi.

În plus, reputația țării este afectată, iar investitorii pot fi reticenți să intre pe o piață considerată vulnerabilă la spălarea banilor.

Raportul MONEYVAL transmite un semnal clar: România trebuie să accelereze reformele, să aplice riguros legislația și să demonstreze că sistemul său anti-spălare de bani și anti-terorism funcționează nu doar pe hârtie, ci și în realitate. Doar astfel țara poate spera să iasă din regimul de monitorizare sporită și să-și recâștige credibilitatea pe plan internațional.