România pierde teren la mobilitate verde. Vânzările scad, dar rețeaua de încărcare se extinde

Un nou raport arată că România traversează un moment critic pentru mobilitatea electrică. În timp ce infrastructura de încărcare se dezvoltă rapid, vânzările de mașini electrice s-au prăbușit din cauza reducerii subvențiilor guvernamentale.

România coboară în clasamentul global al electromobilității

România a înregistrat un recul important în domeniul mobilității electrice, conform celei mai recente ediții a EV Charging Index, realizat de compania de consultanță strategică Roland Berger.

Scorul obținut de România în 2024 a fost de doar 42 de puncte din 100, în scădere cu 4 puncte față de ediția anterioară. Țara noastră a pierdut astfel șapte locuri în clasament, coborând pe poziția 27 din 33 de țări analizate.

România, a doua cea mai scumpă piaţă de carburanţi din regiune

17:31

ANALIZĂ

Dacia, în pericol în 2026? Sindicaliștii trag un semnal de alarmă

16:45

În vara lui 2024, România se situa pe locul 20 cu 46 de puncte. Coborârea rapidă este explicată în primul rând prin reducerea ratei de adopție a vehiculelor electrice. Factorul decisiv: diminuarea și ulterior suspendarea subvențiilor guvernamentale acordate prin programul RABLA Plus.

Aceste schimbări au creat incertitudine pe piață și au frânat entuziasmul consumatorilor. Raportul atrage atenția că România riscă să piardă șansa unei tranziții accelerate la mobilitate verde, dacă nu reia urgent stimulentele financiare pentru cumpărători.

China, Norvegia și SUA conduc cursa. România rămâne în urmă

Clasamentul global este condus de China, cu 77 de puncte din 100. Urmează Norvegia (76), Statele Unite (71), Marea Britanie și Germania (69), dar și Olanda și Singapore (67).

Franța și Thailanda se remarcă prin creșteri consistente, iar în Asia de Sud-Est și în regiunea MENA piețele emergente progresează rapid. India (58) și Brazilia (50) câștigă teren prin investiții în infrastructură și tehnologii, deși rata de penetrare a vehiculelor electrice este încă redusă.

În contrast, România alunecă în partea de jos a clasamentului european, depășită de aproape toate statele comparabile.

Vânzările de electrice s-au prăbușit după reducerea subvențiilor

După un 2023 cu vânzări record de peste 15.000 de vehicule full-electrice (BEV), piața românească s-a contractat cu aproximativ o treime în 2024. Aceasta a scăzut la doar 10.000 de unități.

Marca Dacia a rămas lider, dar a înregistrat o scădere dramatică. Doar 3.263 de unități Spring vândute, aproape cu 50% mai puține decât anul anterior. Tesla a înregistrat și ea o scădere, de circa 20%, ajungând la 2.550 de unități.

În total, segmentul BEV a avut cel mai puternic recul. Paradoxal, piața auto în ansamblu a crescut cu 5% față de anul precedent, ceea ce arată clar sensibilitatea segmentului electric la modificările politicilor guvernamentale.

„Tranziția către mobilitate electrică în România se află într-un moment de inflexiune”, avertizează Szabolcs Nemes, Managing Partner Roland Berger România.

Infrastructura crește, dar țintele PNRR par greu de atins

În ciuda scăderii vânzărilor, infrastructura de reîncărcare s-a extins considerabil. România a înregistrat o creștere de 33% față de anul anterior, depășind pragul de 4.500 de puncte de încărcare.

Un exemplu major este deschiderea celui mai mare hub de reîncărcare din țară, inaugurat în mai 2025 pe autostrada A1. Acesta include 34 de puncte ultra-rapide, de până la 400 kW, concepute inclusiv pentru camioane electrice.

Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu, finanțat parțial cu fonduri europene, prin care se vor instala 328 de puncte de încărcare ultra-rapidă până la finalul lui 2025.

Totuși, obiectivul PNRR, care prevede 22.400 de puncte de încărcare până în 2026, rămâne extrem de ambițios. Până la finalul lui 2024 fusese realizat doar 20% din acest plan, ceea ce impune o accelerare masivă a implementării.

Încărcarea publică domină, dar provoacă frustrări

Un alt aspect esențial este comportamentul utilizatorilor. În România, doar 40% dintre șoferii de electrice au acces la un încărcător acasă. În schimb, 38% nu au deloc posibilitatea de încărcare privată.

Costurile ridicate și dificultățile tehnice de instalare sunt principalele bariere. În consecință, utilizarea infrastructurii publice este peste media europeană, fapt ce pune presiune pe rețea.

Un procent de 60% dintre șoferi consideră că stațiile publice sunt insuficiente, iar aproape jumătate se plâng de timpii mari de încărcare. Totuși, România are una dintre cele mai ridicate rate de utilizare a stațiilor rapide DC: 26% din totalul kilometrilor parcurși sunt asigurați prin încărcare fast charging.