România s-a împrumutat din nou: 4,7 miliarde de euro de pe piețele externe

România s-a împrumutat din nou de pe piețele internaționale, atrăgând 4,7 miliarde de euro printr-o emisiune de euroobligațiuni lansată pe 9 iulie 2025.

Deși costurile de finanțare au scăzut ușor față de emisiunile anterioare, acestea rămân în continuare la un nivel ridicat.

România s-a împrumutat cu 4,7 miliarde de euro de pe piețele internaționale

Foto: Shutterstock

Topul ţărilor care pierd cei mai bogați oameni ai lumii în 2025 – și unde se mută cu toată averea lor

21:44

Revoltă în tech după ce Meta a refuzat să semneze codul european de bune practici pentru AI

21:18

Ministerul Finanțelor a atras 4,7 miliarde de euro de pe piețele externe în urma unei emisiuni de euroobligațiuni lansată pe 9 iulie. Deși costurile de împrumut au scăzut față de emisiunile anterioare, acestea rămân ridicate, potrivit unui comunicat emis vineri de instituție. Aceasta este a treia tranzacție de acest tip din 2025 și cea mai mare sumă atrasă până acum în acest an.

Cererea investitorilor a fost semnificativă: peste 9,5 miliarde de dolari pentru tranșele în dolari americani și peste 4,5 miliarde de euro pentru tranșa în euro, fără a include cererea din partea băncilor intermediare. Obligațiunile au fost suprasubscrise de aproape 2,8 ori, cu participarea a peste 240 de investitori. Fondurile au fost decontate pe 16 iulie.

„România a realizat, luna aceasta, una dintre cele mai importante operațiuni financiare din ultimii ani pe piețele internaționale. Costurile de împrumut, deși în scădere, rămân la valori ridicate”, precizează Ministerul Finanțelor într-un comunicat.

Succesul emisiunii a fost susținut de condițiile financiare avantajoase obținute. Marjele de risc față de referințele internaționale au fost reduse cu 40 de puncte de bază pentru toate tranșele. Pentru obligațiunile în dolari pe 5 ani nu s-a plătit nici o primă suplimentară, iar pentru cele pe 10 ani și pentru tranșa în euro s-au înregistrat prime negative de 3, respectiv 10 puncte de bază. Asta înseamnă că România s-a împrumutat mai ieftin decât în piața secundară.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că această reușită vine într-un context geopolitic complicat și după o perioadă de incertitudine politică și economică.

„Acest succes reconfirmă încrederea investitorilor în capacitatea României de a lua măsuri corective și de a continua implementarea reformelor necesare pentru sustenabilitatea fiscală”, a declarat oficialul.

Cum arată tranșele de obligațiuni vândute de România

Distribuția investitorilor a fost diversificată. Pentru obligațiunile în dolari, fondurile de tip „real money” au deținut ponderi dominante (76% pentru maturitatea de 5 ani și 80% pentru cea de 10 ani). Fondurile de pensii și companiile de asigurări au avut o participare de 8% și 7%, iar fondurile speculative au primit alocări de 12% și 9%.

Pentru tranșa în euro, fondurile administrate privat au reprezentat 67% din total, urmate de fondurile speculative (15%), fondurile de pensii și asigurări (15%), băncile comerciale (2%) și instituțiile oficiale (1%).

Geografic, investitorii pentru obligațiunile în dolari (5 ani) au provenit în special din Europa de Vest (68%) și America (25%). Pentru cele pe 10 ani, ponderea Europei de Vest a crescut la 70%. În cazul seriei în euro scadente în 2039, Europa de Vest a deținut 73% din alocare, urmată de Europa Centrală și de Est (16%) și America (9%).

România a vândut obligațiuni în trei tranșe: două miliarde de dolari cu maturitate de 5 ani (randament 5,772%, dobândă 5,750%), 1,75 miliarde de dolari pe 10 ani (randament 6,642%, dobândă 6,625%) și 1,5 miliarde de euro prin redeschiderea seriei scadente în iulie 2039 (randament 6,530%, dobândă 6,750%).

Emisiunea a fost intermediată de BofA Securities, Citigroup, Erste Group, J.P. Morgan, Raiffeisen și Societe Generale.